Nervozitate la Kremlin! Rusia stă pe saci cu bani, dar nu poate cumpăra nimic

Pare o ironie a sorții, dar rubla Rusească a devenit cea mai puternică valută a lumii de la începutul anului, constată economistul Veaceslav Ioniță.

După 2 zile de odihnă cauzate de sărbătoarea de 9 Mai, Rubla Rusească a ajuns cu 11% mai puternică față de dolarul american comparativ cu începutul anului. Astfel acum rubla a depășit precedentul lider al clasamentului, realul brazilian, care s-a întărit cu 9% față de usd.

„De la începutul războiului Rusia poate exportă resurse energetice, însă are interdicții de import. În consecință Rusia vinde marfă, obține bani și nu poate face nimic cu ei, deoarece nimeni nu-i vinde marfă. Asta cum ai avea dolari în pustiu, când ești mort de sete. La ce bun valută, când ai nevoie de apă. Toți știm povestea din cartea de istorie, când europenii ajunși în lumea nouă schimbau sticluțe și oglinzi pe aur de la aborigeni. Acum Rusia nici oglinzi nu primește pentru gazul și petrolul său. Doar înscrisuri in conturi. Evident asta scoate din sărite conducerea Rusiei, care planifică să aplice și ea interdicții la export”, constată Ioniță.

Forțarea „spre patriotism” a exportatorilor ruși

Economistul afirmă că toți exportatorii sunt obligați să vândă 80% din încasările din export în ruble. Poate unii ar dori să-și păstreze economiile în valută, dar este interzis prin lege. Toți au dreptul doar la ruble.

În asemenea condiții rubla nu mai este o valută liber convertibilă, este greu de stabilit cursul ei real, totuși datorită primului factor descris de mine putem spune că rubla chiar este puternică.

„Au încercat și alte țări să mențină artificial valutele lor, dar s-a terminat cu un dezastru. Însă in cazul rublei ea se menține nu atât datorită politicilor restrictive a guvernului rus, cât datorită interdicțiilor impuse de țările occidentale de export a mărfurilor spre Rusia. Dacă e așa Rusia poate relaxa politica sa valutară, fără mari riscuri pentru valută”, spune Ioniță.

În consecință, Rusia are nevoie acum de mărfuri de import, dar nu de valută Străină tot mai ieftină la ei acasă. Iar aici ei chiar nu prea au ce face.

#valută #importuri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.