Nervozitate la Kremlin! Rusia stă pe saci cu bani, dar nu poate cumpăra nimic

Pare o ironie a sorții, dar rubla Rusească a devenit cea mai puternică valută a lumii de la începutul anului, constată economistul Veaceslav Ioniță.

După 2 zile de odihnă cauzate de sărbătoarea de 9 Mai, Rubla Rusească a ajuns cu 11% mai puternică față de dolarul american comparativ cu începutul anului. Astfel acum rubla a depășit precedentul lider al clasamentului, realul brazilian, care s-a întărit cu 9% față de usd.

„De la începutul războiului Rusia poate exportă resurse energetice, însă are interdicții de import. În consecință Rusia vinde marfă, obține bani și nu poate face nimic cu ei, deoarece nimeni nu-i vinde marfă. Asta cum ai avea dolari în pustiu, când ești mort de sete. La ce bun valută, când ai nevoie de apă. Toți știm povestea din cartea de istorie, când europenii ajunși în lumea nouă schimbau sticluțe și oglinzi pe aur de la aborigeni. Acum Rusia nici oglinzi nu primește pentru gazul și petrolul său. Doar înscrisuri in conturi. Evident asta scoate din sărite conducerea Rusiei, care planifică să aplice și ea interdicții la export”, constată Ioniță.

Forțarea „spre patriotism” a exportatorilor ruși

Economistul afirmă că toți exportatorii sunt obligați să vândă 80% din încasările din export în ruble. Poate unii ar dori să-și păstreze economiile în valută, dar este interzis prin lege. Toți au dreptul doar la ruble.

În asemenea condiții rubla nu mai este o valută liber convertibilă, este greu de stabilit cursul ei real, totuși datorită primului factor descris de mine putem spune că rubla chiar este puternică.

„Au încercat și alte țări să mențină artificial valutele lor, dar s-a terminat cu un dezastru. Însă in cazul rublei ea se menține nu atât datorită politicilor restrictive a guvernului rus, cât datorită interdicțiilor impuse de țările occidentale de export a mărfurilor spre Rusia. Dacă e așa Rusia poate relaxa politica sa valutară, fără mari riscuri pentru valută”, spune Ioniță.

În consecință, Rusia are nevoie acum de mărfuri de import, dar nu de valută Străină tot mai ieftină la ei acasă. Iar aici ei chiar nu prea au ce face.

#valută #importuri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.