Nervozitate la Kremlin! Rusia stă pe saci cu bani, dar nu poate cumpăra nimic

Pare o ironie a sorții, dar rubla Rusească a devenit cea mai puternică valută a lumii de la începutul anului, constată economistul Veaceslav Ioniță.

După 2 zile de odihnă cauzate de sărbătoarea de 9 Mai, Rubla Rusească a ajuns cu 11% mai puternică față de dolarul american comparativ cu începutul anului. Astfel acum rubla a depășit precedentul lider al clasamentului, realul brazilian, care s-a întărit cu 9% față de usd.

„De la începutul războiului Rusia poate exportă resurse energetice, însă are interdicții de import. În consecință Rusia vinde marfă, obține bani și nu poate face nimic cu ei, deoarece nimeni nu-i vinde marfă. Asta cum ai avea dolari în pustiu, când ești mort de sete. La ce bun valută, când ai nevoie de apă. Toți știm povestea din cartea de istorie, când europenii ajunși în lumea nouă schimbau sticluțe și oglinzi pe aur de la aborigeni. Acum Rusia nici oglinzi nu primește pentru gazul și petrolul său. Doar înscrisuri in conturi. Evident asta scoate din sărite conducerea Rusiei, care planifică să aplice și ea interdicții la export”, constată Ioniță.

Forțarea „spre patriotism” a exportatorilor ruși

Economistul afirmă că toți exportatorii sunt obligați să vândă 80% din încasările din export în ruble. Poate unii ar dori să-și păstreze economiile în valută, dar este interzis prin lege. Toți au dreptul doar la ruble.

În asemenea condiții rubla nu mai este o valută liber convertibilă, este greu de stabilit cursul ei real, totuși datorită primului factor descris de mine putem spune că rubla chiar este puternică.

„Au încercat și alte țări să mențină artificial valutele lor, dar s-a terminat cu un dezastru. Însă in cazul rublei ea se menține nu atât datorită politicilor restrictive a guvernului rus, cât datorită interdicțiilor impuse de țările occidentale de export a mărfurilor spre Rusia. Dacă e așa Rusia poate relaxa politica sa valutară, fără mari riscuri pentru valută”, spune Ioniță.

În consecință, Rusia are nevoie acum de mărfuri de import, dar nu de valută Străină tot mai ieftină la ei acasă. Iar aici ei chiar nu prea au ce face.

#valută #importuri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că Executivul analizează mai multe opțiuni pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău, după impunerea sancțiunilor Statelor Unite împotriva companiilor petroliere ruse Lukoil și Rosneft.

„Trebuie să discutăm această situație, fiindcă nu putem să adoptăm niște decizii pripite peste noapte. Trebuie să găsim o soluție. Știți că suntem dependenți, precum a explicat domnul Bolea, de furnizarea – în special mă refer la kerosen – pentru aeroportul Chișinău”, a declarat șeful Cabinetului de miniștri.

Munteanu a subliniat că securitatea energetică a aeroportului este o prioritate națională și că Guvernul caută o formulă „rezonabilă” care să asigure funcționarea infrastructurii strategice.
„Aeroportul Chișinău e poarta țării. Nu putem să-l lăsăm fără aprovizionare, dar ne gândim la lucrul ăsta și vă promit că în timpul cel mai apropiat o să vă comunicăm”, a spus premierul.

Întrebat despre posibilitatea naționalizării unor active ale companiei Lukoil, premierul nu a exclus complet această variantă. „Să țin calculul naționalizarea anumitor active? Sunt diferite soluții. Ne gândim care e calea cea mai bună, că trebuie să păstrăm și angajamentele noastre și să facem totul în cadru legal”, a precizat Munteanu.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține o poziție dominantă pe piața locală a carburanților, cu o cotă de 50% la importurile de motorină și 32% la benzină, fiind și singurul furnizor de combustibil pentru Aeroportul Internațional Chișinău. În anul 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 9,9 miliarde de lei, urmată de Rompetrol (9,7 miliarde) și Petrom (3 miliarde).

Decizia Lukoil de a-și vinde toate activele internaționale vine în contextul sancțiunilor impuse de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, care au afectat operațiunile globale ale companiei.