Nu are un telefon mobil chiar dacă tatăl său are milioane. „Are timp pentru aşa ceva”

Născut pe 17 iunie 2011, la San Diego, în SUA, Cristiano Ronaldo junior are parte de atenţia oamenilor datorită tatălui său. În ciuda faptului că familia sa are milioane, puştiul este nevoit să se supună unor reguli clare. De exemplu, nu are telefon mobil, iar fotbalistul care joacă pentru Manchester United nu pare să aibă de gând să modifice această regulă prea curând.

Fiul lui Cristiano Ronaldo are 11 ani, dar nu are telefon mobil

Cvintuplul deţinător al Balonului de Aur a devenit anul trecut primul miliardar din fotbal, dar nu uită perioada grea pe care a traversat-o în copilărie.

Juniorul lui Sporting la acea vreme, Cristiano senior mergea alături de alţi colegi în faţă la un McDonald’s, unde o angajată le dădea de milă hamburgeri.

„Mă tot întreabă (n.r. Cristiano jr) dacă poate avea şi el un telefon mobil, iar eu îi spun că are timp pentru aşa ceva. Este adevărat că aceeastă generaţie este cu un pas înaintea noastră şi trebuie să profităm de noile tehnologii, dar nu trebuie să ne obsedeze. Să o folosim, dar nu tot timpul”, a declarat Cristiano Ronaldo într-un interviu acordat în Emiratele Arabe Unite, unde a fost premiat, şi preluat de ABola.

#telefon mobil #Familie #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.