Nu are un telefon mobil chiar dacă tatăl său are milioane. „Are timp pentru aşa ceva”

Născut pe 17 iunie 2011, la San Diego, în SUA, Cristiano Ronaldo junior are parte de atenţia oamenilor datorită tatălui său. În ciuda faptului că familia sa are milioane, puştiul este nevoit să se supună unor reguli clare. De exemplu, nu are telefon mobil, iar fotbalistul care joacă pentru Manchester United nu pare să aibă de gând să modifice această regulă prea curând.

Fiul lui Cristiano Ronaldo are 11 ani, dar nu are telefon mobil

Cvintuplul deţinător al Balonului de Aur a devenit anul trecut primul miliardar din fotbal, dar nu uită perioada grea pe care a traversat-o în copilărie.

Juniorul lui Sporting la acea vreme, Cristiano senior mergea alături de alţi colegi în faţă la un McDonald’s, unde o angajată le dădea de milă hamburgeri.

„Mă tot întreabă (n.r. Cristiano jr) dacă poate avea şi el un telefon mobil, iar eu îi spun că are timp pentru aşa ceva. Este adevărat că aceeastă generaţie este cu un pas înaintea noastră şi trebuie să profităm de noile tehnologii, dar nu trebuie să ne obsedeze. Să o folosim, dar nu tot timpul”, a declarat Cristiano Ronaldo într-un interviu acordat în Emiratele Arabe Unite, unde a fost premiat, şi preluat de ABola.

#telefon mobil #Familie #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.