O cină la lumina lumânărilor! Castel Mimi organizează un eveniment exclusiv, cu ocazia Orei Pământului

În premieră, de Ora Pământului, vizitatorilor renumitei atracții turistice din Moldova le va fi propusă o cină la lumina lumânărilor, cu bucate produse fără utilizarea gazului sau curentului electric.

Alături de alte construcții emblematice, precum Golden Gate Bridge din San Francisco, Colosseumul din Roma, Turnul Eiffel din Paris, Sfinxul şi Piramidele din Giza şi alte sute de monumente din întreaga lume, Castelul Mimi, inclus în top cele mai frumoase 15 vinării din lume, va rămâne în întuneric, în timp ce oaspeții castelului vor lua cina la lumina lumânărilor. Astfel, Republica Moldova, va adera la acest eveniment marcat de peste 100 de milioane de oameni din peste 30 de state.

În cadrul acestui eveniment, oaspeților le va fi propusă o cină eco, în care vor putea degusta vinuri și produse alimentare pregătite fără utilizarea gazului sau a curentului. Evenimentul va avea loc pe data de 25 martie, începând cu ora 20:00, la Castel Mimi.

CEO Castel Mimi, Adrian Trofim, afirmă că acest eveniment reprezintă un nou pas în strategia de sustenabilitate a companiei:

„Sustenabilitatea nu este doar o acțiune de o singură dată, ci un proces complex și continuu în care contează toate elementele și procesele, oricât de minore nu ar fi ele. De aceea, am ales să organizăm această cină eco, în care toate bucatele sunt pregătite fără utilizarea gazului sau a curentului și sunt ecologice. Aceasta este o oportunitate pentru oaspeții noștri de a experimenta un mod de viață mai sustenabil și de a susține împreună un astfel de mod de viață”.

Oaspeții vor avea ocazia să deguste vinuri din struguri Viorica, culeși manual, noaptea în fază de lună plină, renumitul vin Feteasca Neagră și celebrul Ice Wine. Bucatele vor include carne de iepure crescut în condiții naturale și alte produse alimentare ecologice.

Mai multe detalii despre acest eveniment puteți afla AICI.

Castelul Mimi este unul dintre cele mai renumite obiective turistice din Republica Moldova și a devenit cunoscut pentru vinurile sale de calitate și pentru angajamentul său în privința sustenabilității. Evenimentul „Cina la lumina lumânărilor” este un exemplu concret al acestui angajament și o oportunitate pentru oaspeții săi de a experimenta o cină eco inedită.

#cina #ora pamantului #Castel Mimi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.