O cină la lumina lumânărilor! Castel Mimi organizează un eveniment exclusiv, cu ocazia Orei Pământului

În premieră, de Ora Pământului, vizitatorilor renumitei atracții turistice din Moldova le va fi propusă o cină la lumina lumânărilor, cu bucate produse fără utilizarea gazului sau curentului electric.

Alături de alte construcții emblematice, precum Golden Gate Bridge din San Francisco, Colosseumul din Roma, Turnul Eiffel din Paris, Sfinxul şi Piramidele din Giza şi alte sute de monumente din întreaga lume, Castelul Mimi, inclus în top cele mai frumoase 15 vinării din lume, va rămâne în întuneric, în timp ce oaspeții castelului vor lua cina la lumina lumânărilor. Astfel, Republica Moldova, va adera la acest eveniment marcat de peste 100 de milioane de oameni din peste 30 de state.

În cadrul acestui eveniment, oaspeților le va fi propusă o cină eco, în care vor putea degusta vinuri și produse alimentare pregătite fără utilizarea gazului sau a curentului. Evenimentul va avea loc pe data de 25 martie, începând cu ora 20:00, la Castel Mimi.

CEO Castel Mimi, Adrian Trofim, afirmă că acest eveniment reprezintă un nou pas în strategia de sustenabilitate a companiei:

„Sustenabilitatea nu este doar o acțiune de o singură dată, ci un proces complex și continuu în care contează toate elementele și procesele, oricât de minore nu ar fi ele. De aceea, am ales să organizăm această cină eco, în care toate bucatele sunt pregătite fără utilizarea gazului sau a curentului și sunt ecologice. Aceasta este o oportunitate pentru oaspeții noștri de a experimenta un mod de viață mai sustenabil și de a susține împreună un astfel de mod de viață”.

Oaspeții vor avea ocazia să deguste vinuri din struguri Viorica, culeși manual, noaptea în fază de lună plină, renumitul vin Feteasca Neagră și celebrul Ice Wine. Bucatele vor include carne de iepure crescut în condiții naturale și alte produse alimentare ecologice.

Mai multe detalii despre acest eveniment puteți afla AICI.

Castelul Mimi este unul dintre cele mai renumite obiective turistice din Republica Moldova și a devenit cunoscut pentru vinurile sale de calitate și pentru angajamentul său în privința sustenabilității. Evenimentul „Cina la lumina lumânărilor” este un exemplu concret al acestui angajament și o oportunitate pentru oaspeții săi de a experimenta o cină eco inedită.

#cina #ora pamantului #Castel Mimi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.