O companie americană a inventat „scociul” care nu face zgomot: Uline Quiet Tape

Dacă v-ați săturat de sunetul enervant al benzii adezive atunci când încercați să lipiți ceva cu ea, compania americană Uline anunță că a dezvoltat „scociul” silențios: Uline Quiet Tape.

Nu se cunoaște exact cât de multe persoane care lucrează zilnic cu bandă adezivă se plâng de sunetul pe care aceasta îl face atunci când este folosită, însă Uline pare să creadă că există destulă cerere pentru a crea un astfel de produs. În exemplele date de către companie în clipul de prezentare, banda adezivă Uline Quiet Tape este prezentată drept o soluție pentru a nu deranja alte persoane atunci când împachetezi un colet într-un birou sau depozit.

De altfel, celălalt avantaj ale benzii Quiet Tape este faptul că are o culoare perfect transparentă, care nu se îngălbenește, aspectul coletelor fiind unul mult mai „îngrijit”. Având însă în vedere cum arată de obicei coletele după transport, fiind livrate cu lovituri și zgârieturi, probabil că nuanța „scociului” care ține cutia închisă este ultima problemă a celor care le primesc.

Uline a dezvăluit și soluția pe care a aplicat-o pentru a rezolva această problemă. Partea superioară, care nu include adeziv, este tratată cu o substanță care crește rezistența la lipire a suprafeței, astfel, adezivul „alunecă” atunci când banda este aplicată, rezultând utilizarea fără zgomot.

Din păcate, aceste role de bandă adezivă nu se găsesc „la bucată”, cel puțin nu încă. Uline oferă posibilitatea firmelor de a le cumpăra în pachete mari și le livrează în două dimensiuni. Prețul pentru o singură rolă este însă destul de mare, între 4 și 5 dolari, în funcție de cantitate și lățime.

Sursa: go4it.ro

#colete #inventie #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.