O nouă lovitură pentru Bitcoin. A scăzut sub 30.000 de dolari, cel mai mic nivel din ianuarie

Bitcoin a scăzut marți cu peste 7%, la cel mai scăzut nivel din ianuarie. Valoarea cripomonedei este acum sub 30.000 de dolari, pe măsură ce represiunea din China ia amploare.

Bitcoin a scăzut marți sub 30.000 de dolari pentru prima dată din ianuarie 2021, această scădere adăugându-se la pierderile provocate cu o zi înainte, după ce banca centrală a Chinei le-a transmis mai multor bănci şi serviciului de plăţi Alipay să ia măsuri împotriva minării de criptomonede. Beijingul le-a interzis deja instituţiilor financiare să furnizeze servicii asociate cu monedele digitale, scrie Aleph News.

Cea mai mare criptomonedă din lume s-a prăbușit cu peste 7%, până la 29.332 de dolari, cel mai scăzut nivel din 27 ianuarie. Căderea sa a împins în jos monede mai mici, precum Ethereum.

Luni, Bitcoin s-a prăbușit cu peste 10%, cea mai mare scădere într-o singură zi din ultima lună, iar pierderile de aproape 30% numai în ultima săptămână aproape că au șters câștigurile de la începutul anului.

Aceste scăderi vin după ce Banca Populară a Chinei (PBOC) a îndemnat cele mai mari bănci și firme de plăți din China să ia măsuri mai dure împotriva tranzacțiilor cu criptomonede, aceasta fiind cea mai recentă înăsprire a restricțiilor impuse de Beijing asupra acestui sector.

Bursele de criptomonede au fost efectiv scoase din China printr-o modificare a regulilor din 2017, dar au apărut platforme extrabursiere (OTC) cu sediul în străinătate pentru a primi plăți de la persoane cu sediul în China și a cumpăra criptomonede în numele acestora.

„Practic, se spune că acum tranzacțiile OTC nu sunt legitime… nu suntem autorizați de bănci să transferăm bani pentru achiziții și vânzări de criptomonede”, a declarat Bobby Lee, șeful aplicației Ballet și fost director executiv al BTC China, prima bursă de bitcoin din China.

Bitcoin s-a prăbușit cu mai mult de jumătate față de vârful de aproape 65.000 de dolari atins în aprilie.

De asemenea, Ether, a doua cea mai mare criptomonedă și care tinde să se miște în tandem cu Bitcoin, a scăzut cu peste 6%, la 1.773 de dolari, cel mai scăzut nivel din ultima lună.

#cel mai scazut nivel #scadere #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.