O nouă lovitură pentru fugarul Șor! După Marina a pierdut și Aeroportul Chișinău

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco susține că Republica Moldova a obținut câștig de cauză la Tribunalul arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) în fața fugarului Șor pe cazul concesionării Aeroportul Chișinău.

„Tribunalul arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) a respins cererea Komaksavia Airport Invest Ltd îndreptată împotriva Republicii Moldova. Totodată, Tribunalul i-a acordat Republicii Moldova suma de 216,678.75 mii euro drept compensare pentru cheltuielile suportate în legătură cu procedura arbitrală”, spune Litvinenco.

Prin cererea de instituire a procedurilor arbitrale din 15 mai 2020, Komaksavia i-a solicitat, în principal, Tribunalului arbitral să oblige Republica Moldova continuarea executării contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora. În mod alternativ, Komaksavia i-a solicitat Tribunalului ca Republica Moldova să-i plătească o despăgubire de 883,7 milioane euro pentru exproprierea pretinsei investiții în legătură cu contractul de concesiune.

Aceste cereri au fost respinse, Tribunalul statuând că Komaksavia n-a făcut nicio investiție în activele Aeroportului Internațional Chișinău. Dimpotrivă, precum s-a menționat, Komaksavia a fost obligată să-i plătească Republicii Moldova cheltuielile amintite, salvând-o totodată și de la plata taxelor arbitrale în sumă de 422,500 mii euro, lăsându-le pe seama Komaksavia.

Ministrul spune că până la rezilierea contractului de concesiune, mai sunt câteva procese intentate în instanțele din Republica Moldova.

Avia Invest, controlata de Ilan Șor, condamnat de prima instanță pentru fraude la BEM, a luat în concesiune aeroportul Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și cere anularea contractului de concesionare a aeroportului. Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

Acum două săptămâni, deputata Partidului Șor, Marina Tauuber a fost reținută pe un termen de 30 de zile. Este acuzată de implicarea în scheme de finanțare a partidului Șor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#arbitraj #proces #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.