O nouă lovitură pentru fugarul Șor! După Marina a pierdut și Aeroportul Chișinău

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco susține că Republica Moldova a obținut câștig de cauză la Tribunalul arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) în fața fugarului Șor pe cazul concesionării Aeroportul Chișinău.

„Tribunalul arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) a respins cererea Komaksavia Airport Invest Ltd îndreptată împotriva Republicii Moldova. Totodată, Tribunalul i-a acordat Republicii Moldova suma de 216,678.75 mii euro drept compensare pentru cheltuielile suportate în legătură cu procedura arbitrală”, spune Litvinenco.

Prin cererea de instituire a procedurilor arbitrale din 15 mai 2020, Komaksavia i-a solicitat, în principal, Tribunalului arbitral să oblige Republica Moldova continuarea executării contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora. În mod alternativ, Komaksavia i-a solicitat Tribunalului ca Republica Moldova să-i plătească o despăgubire de 883,7 milioane euro pentru exproprierea pretinsei investiții în legătură cu contractul de concesiune.

Aceste cereri au fost respinse, Tribunalul statuând că Komaksavia n-a făcut nicio investiție în activele Aeroportului Internațional Chișinău. Dimpotrivă, precum s-a menționat, Komaksavia a fost obligată să-i plătească Republicii Moldova cheltuielile amintite, salvând-o totodată și de la plata taxelor arbitrale în sumă de 422,500 mii euro, lăsându-le pe seama Komaksavia.

Ministrul spune că până la rezilierea contractului de concesiune, mai sunt câteva procese intentate în instanțele din Republica Moldova.

Avia Invest, controlata de Ilan Șor, condamnat de prima instanță pentru fraude la BEM, a luat în concesiune aeroportul Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și cere anularea contractului de concesionare a aeroportului. Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

Acum două săptămâni, deputata Partidului Șor, Marina Tauuber a fost reținută pe un termen de 30 de zile. Este acuzată de implicarea în scheme de finanțare a partidului Șor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#arbitraj #proces #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.