Opulența costă! Gigantul industriei de lux LVMH atinge o valoare de piață de 400 de miliarde de euro

Acțiunile grupului LVMH din Franţa, cel mai important jucător din industria de lux din lume, au urcat marți la un nou record, ceea ce i-a permis să atingă pentru prima dată o capitalizare bursieră de 400 de miliarde de euro (434 de miliarde de dolari) și să își consolideze poziția de cea mai valoroasă companie europeană, scrie Reuters.

La fel ca alte companii de lux care sunt puternic expuse la China, LVMH a beneficiat în acest an de redeschiderea rapidă a celei de-a doua mari economii mondiale. Cu toate acestea, unii analiști au declarat că noi creșteri ale prețului acțiunilor ar putea deveni mai greu de realizat.

“Să zicem că aștept 500 de miliarde pentru a o marca ca pe o piatră de hotar”, a declarat Angelo Meda, șef de acțiuni și manager de portofoliu la Banor SIM din Milano.

“Își trag ultimul cartuș, care este redeschiderea Chinei, în continuare lucrurile vor fi mai dificile: comparații dure, dolarul în scădere”, a adăugat el.

Acțiunile au urcat cu până la 0,4%, până la un maxim al vieții de 795,7 euro, ceea ce a conferit grupului o valoare de piață puțin peste 400 de miliarde de euro, potrivit calculelor Reuters bazate pe datele Refintiv. Acestea și-au inversat cursul pentru a se situa cu 0,5% mai jos până la ora 0846 GMT.

La începutul acestei luni, președintele și directorul general al LVMH, Bernard Arnault, a remaniat conducerea grupului, înăsprind controlul familiei sale prin numirea fiicei sale, Delphine, la conducerea Christian Dior, și numirea unui nou șef pentru Louis Vuitton.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cost #LVMH #brand

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.