Organismele Uniunii Europene se dau în judecată. Parlamentul se pregătește să acționeze împotriva Comisiei

Parlamentul European se pregăteşte să acţioneze în justiţie Comisia, pentru că nu a luat măsuri, în condiţiile în care există un risc tot mai mare ca statele membre să utilizeze în mod abuziv fondurile UE, scrie Aleph News.

Deputaţii îl însărcinează pe Preşedintele PE să solicite Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, „să îşi îndeplinească obligaţiile” în temeiul Regulamentului privind statul de drept.

Într-o rezoluţie adoptată joi cu 506 voturi pentru, 150 împotrivă şi 28 abţineri, eurodeputaţii notează că noul instrument de condiţionalitate pentru protejarea bugetului UE este în vigoare de la 1 ianuarie 2021 şi se aplică şi fondurilor de redresare. Cu toate acestea, Comisia nu a propus nicio măsură în temeiul noilor norme şi nu a respectat termenul de 1 iunie stabilit de Parlament în rezoluţia sa din 25 martie pentru finalizarea orientărilor privind aplicarea regulamentului. Această situaţie „constituie un temei suficient pentru introducerea de acţiuni în justiţie în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”, afirmă aceştia.

Riscul ca bugetul UE să fie utilizat abuziv în ţările UE a crescut, iar statul de drept se deteriorează, subliniază eurodeputaţii şi îi încredinţează Preşedintelui Sassoli sarcina de a solicita Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, „să îşi îndeplinească obligaţiile” în temeiul noului regulament. Pentru a fi gata, Parlamentul va începe între timp „pregătirile necesare pentru eventuale proceduri judiciare în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”.

Eurodeputaţii îndeamnă Comisia să abordeze rapid încălcările grave ale principiului statului de drept în unele state membre, care pun în pericol în mod grav distribuirea echitabilă, legală şi imparţială a fondurilor UE. Comisia ar trebui să utilizeze toate instrumentele necesare, inclusiv procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul UE, cadrul UE privind statul de drept şi procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, pentru a aborda încălcările persistente ale democraţiei şi ale drepturilor fundamentale în UE, inclusiv atacurile la adresa libertăţii mass-mediei, a jurnaliştilor, precum şi a libertăţii de asociere şi de întrunire.

Regulamentul referitor la condiţionalitatea privind statul de drept, menit să protejeze fondurile UE împotriva posibilei utilizări abuzive a acestora de către guvernele UE, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, nu au fost propuse măsuri în temeiul noilor norme. Consiliul European a solicitat Comisiei să amâne aplicarea acestora, astfel încât statele membre să o poată contesta în faţa Curţii de Justiţie a UE (Polonia şi Ungaria au făcut acest lucru la 11 martie 2021) şi până când Comisia va elabora orientări specifice privind aplicarea.

Într-o rezoluţie adoptată în martie 2021, Parlamentul European a reiterat faptul că concluziile Consiliului European cu privire la această chestiune nu au efect juridic şi a stabilit data de 1 iunie ca termen limită pentru adoptarea orientărilor. Deputaţii au solicitat, de asemenea, Comisiei să consulte Parlamentul înainte de adoptarea acestora. În cadrul unei reuniuni a comisiilor competente din PE la 26 mai, Comisia Europeană a indicat că intenţionează să se consulte cu Parlamentul în prima jumătate a lunii iunie.

#organismele UE #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.