Parisul reduce drastic limita de viteză admisă la 30km/h. Ce excepții sunt

Începând de luni, Parisul va impune o limită de viteză de 30 de km/h pe aproape toate străzile, într-o încercare de a reduce accidentele şi poluarea sonoră. Primarul Anne Hidalgo a promis să reducă spaţiul public dedicat maşinilor în unul dintre cele mai aglomerate oraşe ale Europei.

De luni, 30 august, viteza maximă admisă în capitala Franţei este de 30 de km/h.

Ideea este ca traficul rutier să fie diminuat şi de a fi privilegiată bicicleta ori transportul în comun. Dar, unii bicicliști circulă în Paris cu peste 30 de km/h. Vor exista şi mici excepţii de la acest minim de viteză, spre exemplu pe Champs Elysées se va putea circula în continuare cu 50 de km/h ori pe șoseaua ce înconjoară Parisul, perifericul, va fi menținută viteza actuală de 70 de km/h.

Pentru cei care nu vor respecta noua decizie a Primăriei Capitalei amenda este de 135 de euro și retragerea a 2 puncte de pe permisul de conducere. Pe aproape 60% din străzile capitalei franceze au fost deja instituite restricţii de viteză şi, de când Hidalgo a devenit primar, în 2016, pe multe altele sunt sensuri unice sau este posibil doar traficul pietonal.

Agenţia pariziană pentru Climat susţine că ” noua măsură va fluidiza traficul şi va reduce poluarea atmosferică cea care provoacă 2.500 de decese anual, în capitala Franţei ”.

Începând din 2022, primăria plănuieşte să interzică accesul majorităţii autovehiculelor din centrul Parisului, astfel încât oraşul să fie pregătit pentru a găzdui Jocurile Olimpice, în 2024.

#viteza #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.