Parisul reduce drastic limita de viteză admisă la 30km/h. Ce excepții sunt

Începând de luni, Parisul va impune o limită de viteză de 30 de km/h pe aproape toate străzile, într-o încercare de a reduce accidentele şi poluarea sonoră. Primarul Anne Hidalgo a promis să reducă spaţiul public dedicat maşinilor în unul dintre cele mai aglomerate oraşe ale Europei.

De luni, 30 august, viteza maximă admisă în capitala Franţei este de 30 de km/h.

Ideea este ca traficul rutier să fie diminuat şi de a fi privilegiată bicicleta ori transportul în comun. Dar, unii bicicliști circulă în Paris cu peste 30 de km/h. Vor exista şi mici excepţii de la acest minim de viteză, spre exemplu pe Champs Elysées se va putea circula în continuare cu 50 de km/h ori pe șoseaua ce înconjoară Parisul, perifericul, va fi menținută viteza actuală de 70 de km/h.

Pentru cei care nu vor respecta noua decizie a Primăriei Capitalei amenda este de 135 de euro și retragerea a 2 puncte de pe permisul de conducere. Pe aproape 60% din străzile capitalei franceze au fost deja instituite restricţii de viteză şi, de când Hidalgo a devenit primar, în 2016, pe multe altele sunt sensuri unice sau este posibil doar traficul pietonal.

Agenţia pariziană pentru Climat susţine că ” noua măsură va fluidiza traficul şi va reduce poluarea atmosferică cea care provoacă 2.500 de decese anual, în capitala Franţei ”.

Începând din 2022, primăria plănuieşte să interzică accesul majorităţii autovehiculelor din centrul Parisului, astfel încât oraşul să fie pregătit pentru a găzdui Jocurile Olimpice, în 2024.

#viteza #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.