Parisul reduce drastic limita de viteză admisă la 30km/h. Ce excepții sunt

Începând de luni, Parisul va impune o limită de viteză de 30 de km/h pe aproape toate străzile, într-o încercare de a reduce accidentele şi poluarea sonoră. Primarul Anne Hidalgo a promis să reducă spaţiul public dedicat maşinilor în unul dintre cele mai aglomerate oraşe ale Europei.

De luni, 30 august, viteza maximă admisă în capitala Franţei este de 30 de km/h.

Ideea este ca traficul rutier să fie diminuat şi de a fi privilegiată bicicleta ori transportul în comun. Dar, unii bicicliști circulă în Paris cu peste 30 de km/h. Vor exista şi mici excepţii de la acest minim de viteză, spre exemplu pe Champs Elysées se va putea circula în continuare cu 50 de km/h ori pe șoseaua ce înconjoară Parisul, perifericul, va fi menținută viteza actuală de 70 de km/h.

Pentru cei care nu vor respecta noua decizie a Primăriei Capitalei amenda este de 135 de euro și retragerea a 2 puncte de pe permisul de conducere. Pe aproape 60% din străzile capitalei franceze au fost deja instituite restricţii de viteză şi, de când Hidalgo a devenit primar, în 2016, pe multe altele sunt sensuri unice sau este posibil doar traficul pietonal.

Agenţia pariziană pentru Climat susţine că ” noua măsură va fluidiza traficul şi va reduce poluarea atmosferică cea care provoacă 2.500 de decese anual, în capitala Franţei ”.

Începând din 2022, primăria plănuieşte să interzică accesul majorităţii autovehiculelor din centrul Parisului, astfel încât oraşul să fie pregătit pentru a găzdui Jocurile Olimpice, în 2024.

#viteza #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.