Parisul reduce drastic limita de viteză admisă la 30km/h. Ce excepții sunt

Începând de luni, Parisul va impune o limită de viteză de 30 de km/h pe aproape toate străzile, într-o încercare de a reduce accidentele şi poluarea sonoră. Primarul Anne Hidalgo a promis să reducă spaţiul public dedicat maşinilor în unul dintre cele mai aglomerate oraşe ale Europei.

De luni, 30 august, viteza maximă admisă în capitala Franţei este de 30 de km/h.

Ideea este ca traficul rutier să fie diminuat şi de a fi privilegiată bicicleta ori transportul în comun. Dar, unii bicicliști circulă în Paris cu peste 30 de km/h. Vor exista şi mici excepţii de la acest minim de viteză, spre exemplu pe Champs Elysées se va putea circula în continuare cu 50 de km/h ori pe șoseaua ce înconjoară Parisul, perifericul, va fi menținută viteza actuală de 70 de km/h.

Pentru cei care nu vor respecta noua decizie a Primăriei Capitalei amenda este de 135 de euro și retragerea a 2 puncte de pe permisul de conducere. Pe aproape 60% din străzile capitalei franceze au fost deja instituite restricţii de viteză şi, de când Hidalgo a devenit primar, în 2016, pe multe altele sunt sensuri unice sau este posibil doar traficul pietonal.

Agenţia pariziană pentru Climat susţine că ” noua măsură va fluidiza traficul şi va reduce poluarea atmosferică cea care provoacă 2.500 de decese anual, în capitala Franţei ”.

Începând din 2022, primăria plănuieşte să interzică accesul majorităţii autovehiculelor din centrul Parisului, astfel încât oraşul să fie pregătit pentru a găzdui Jocurile Olimpice, în 2024.

#viteza #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile intensificate ale Statelor Unite împotriva companiei petroliere ruse Lukoil au dus la excluderea acesteia dintr-o coaliție internațională a marilor producători de țiței și gaze care colaborează pentru reducerea emisiilor de metan, relatează publicația Semafor.

Lukoil a fost eliminată din Carta pentru decarbonizarea industriei petroliere și gaziere, o inițiativă lansată la COP28 în Dubai, care reunește 55 de companii, printre care toți giganții americani și europeni din energie. Obiectivul grupului este de a reduce aproape complet emisiile operaționale de metan până în 2030 și de a atinge „zero operațional” pentru toate emisiile până în 2050.

Șeful secretariatului Cartei, Bjørn Otto Sverdrup, avertizează însă că marii producători de stat din economiile emergente, precum și companiile din țările aflate sub sancțiuni — Rusia, Venezuela și Iran — „abia dacă au început acest drum” în privința reducerii metanului. Această situație generează un gol major în eforturile climatice globale ale industriei petroliere.

În acest context, Lukoil era considerată o excepție rară, fiind una dintre puținele companii rusești implicate într-un proces de tranziție climatică. „Însă sancțiunile fac dificilă participarea companiilor la activitatea noastră”, a declarat Sverdrup, subliniind efectul paralizant al restricțiilor internaționale.

În paralel, Departamentul Trezoreriei SUA a deschis posibilitatea ca anumiți potențiali cumpărători să poată negocia cu Lukoil achiziția unor active din afara Rusiei, semnalând o flexibilizare punctuală a cadrului de sancțiuni pentru tranzacții considerate sigure din punct de vedere juridic.

Potrivit experților citați de Semafor, excluderea Lukoil nu afectează doar compania rusă, ci și ritmul global al reducerii metanului, unul dintre cei mai puternici factori ai încălzirii climatice.