PCCOCS pe urmele șmecherilor care „au tocit glasul roților” de tren de la CFM

Un nou impuls în investigarea dosarului penal de la Calea Ferată din Moldova. Procurorii PCCOCS continuă investigațiile privind delapidarea patrimoniului întreprinderii de statului de către un grup criminal organizat, prin abuz de serviciu, la Calea Ferată.

În acest sens, la insistența procurorilor, pentru consolidarea forțelor tuturor actorilor implicați, inclusiv la nivel de Guvern, a avut loc o ședință în cadrul Corpului de Control al Prim-ministrului. Urmare a acesteia, în scopul stabilirii cauzelor și condițiilor care au determinat comiterea acestor infracțiuni, a fost dispusă acordarea asistenței la investigarea dosarului de către specialiști din cadrul anumitor instituții abilitate în domeniul financiar, inclusiv Inspecția Financiară și Serviciului Fiscal de Stat”, anunță PCCOCS.

Potrivit estimărilor preliminare, prejudiciul cauzat cifrează 250 milioane lei, iar potrivit directorului general al CFM, Oleg Tofilat, suma ar putea depăși 1,2 miliarde lei.

Procurorii PCCOCS investighează perioada activității întreprinderii cuprinsă între anii 2015-2019, iar în cadrul dosarului penal unor figuranți le-a fost atribuit statutul de învinuit.

La începutul lunii iunie, Angajații Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ai Inspectoratului Național de Investigații (INI) au descins la mai multe firme și la domiciliul unei fondatoare și administratoare a unui grup de companii implicate în delapidarea patrimoniului Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova. Este vorba de Irina Objeleanscaia, directoare a SRL Transcancor și fondatoare SRL Transalliance Group. Conform unui raport al SIS, Transalliance Group a preluat o creanță în valoare de peste 6 milioane de lei de la compania Levdra SRL. Același raport susține că Levdra SRL a livrat întreprinderii la suprapreț uleiuri și piese pentru locomotive, scria anticorupție.md.

În 2007, Objeleanscaia a fondat Transcancor. După preluarea companiei de către Dorel Balan, un fin al lui Topală, potrivit documentului citat, Objeleanscaia a condus mai mulți ani compania.

Potrivit raportului SIS, Transcancor este conectată la fostul director general Iurii Topală. În perioada 2014–2015, compania respectivă și-ar fi intensificat activitatea. În primul trimestru 2019, Transcancor a transportat 21% din volumul de mărfuri.

De cealaltă parte, Iurie Topală respinge acuzațiile indicate în raportul SIS și susține că Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova a avut doar de câștigat din activitatea firmelor de expediție în perioada administrației sale.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#delapidare #CFM #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.