PCCOCS pe urmele șmecherilor care „au tocit glasul roților” de tren de la CFM

Un nou impuls în investigarea dosarului penal de la Calea Ferată din Moldova. Procurorii PCCOCS continuă investigațiile privind delapidarea patrimoniului întreprinderii de statului de către un grup criminal organizat, prin abuz de serviciu, la Calea Ferată.

În acest sens, la insistența procurorilor, pentru consolidarea forțelor tuturor actorilor implicați, inclusiv la nivel de Guvern, a avut loc o ședință în cadrul Corpului de Control al Prim-ministrului. Urmare a acesteia, în scopul stabilirii cauzelor și condițiilor care au determinat comiterea acestor infracțiuni, a fost dispusă acordarea asistenței la investigarea dosarului de către specialiști din cadrul anumitor instituții abilitate în domeniul financiar, inclusiv Inspecția Financiară și Serviciului Fiscal de Stat”, anunță PCCOCS.

Potrivit estimărilor preliminare, prejudiciul cauzat cifrează 250 milioane lei, iar potrivit directorului general al CFM, Oleg Tofilat, suma ar putea depăși 1,2 miliarde lei.

Procurorii PCCOCS investighează perioada activității întreprinderii cuprinsă între anii 2015-2019, iar în cadrul dosarului penal unor figuranți le-a fost atribuit statutul de învinuit.

La începutul lunii iunie, Angajații Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ai Inspectoratului Național de Investigații (INI) au descins la mai multe firme și la domiciliul unei fondatoare și administratoare a unui grup de companii implicate în delapidarea patrimoniului Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova. Este vorba de Irina Objeleanscaia, directoare a SRL Transcancor și fondatoare SRL Transalliance Group. Conform unui raport al SIS, Transalliance Group a preluat o creanță în valoare de peste 6 milioane de lei de la compania Levdra SRL. Același raport susține că Levdra SRL a livrat întreprinderii la suprapreț uleiuri și piese pentru locomotive, scria anticorupție.md.

În 2007, Objeleanscaia a fondat Transcancor. După preluarea companiei de către Dorel Balan, un fin al lui Topală, potrivit documentului citat, Objeleanscaia a condus mai mulți ani compania.

Potrivit raportului SIS, Transcancor este conectată la fostul director general Iurii Topală. În perioada 2014–2015, compania respectivă și-ar fi intensificat activitatea. În primul trimestru 2019, Transcancor a transportat 21% din volumul de mărfuri.

De cealaltă parte, Iurie Topală respinge acuzațiile indicate în raportul SIS și susține că Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova a avut doar de câștigat din activitatea firmelor de expediție în perioada administrației sale.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#delapidare #CFM #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.