Plățile pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19, neimpozabile și deductibile

Serviciul Fiscal de Stat informează că, cheltuielile suportate de către angajator pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19, vor fi recunoscute spre deducere în scopuri fiscale, cu condiția că plățile respective au fost efectuate până la 31 mai 2021.

Totodată, plățile suportate în folosul angajaților de către angajator până la 31 mai 2021, pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19, vor constitui surse de venituri neimpozabile pentru angajați și vor fi incluse în categoria drepturilor și veniturilor din care nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Normele respective au fost aprobate prin Dispoziția nr. 2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, adoptată la data de 08 aprilie 2021.

Informații suplimentare la subiectul în cauză pot fi obținute prin apelarea Centrului Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat, la numărul de telefon – 0 8000 1525. Apelul este gratuit.

#Fisc #vaccin anti-covid-19 #vaccin COVID-19 #serviciul fiscal #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.