Plățile pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19, neimpozabile și deductibile

Serviciul Fiscal de Stat informează că, cheltuielile suportate de către angajator pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19, vor fi recunoscute spre deducere în scopuri fiscale, cu condiția că plățile respective au fost efectuate până la 31 mai 2021.

Totodată, plățile suportate în folosul angajaților de către angajator până la 31 mai 2021, pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19, vor constitui surse de venituri neimpozabile pentru angajați și vor fi incluse în categoria drepturilor și veniturilor din care nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Normele respective au fost aprobate prin Dispoziția nr. 2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, adoptată la data de 08 aprilie 2021.

Informații suplimentare la subiectul în cauză pot fi obținute prin apelarea Centrului Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat, la numărul de telefon – 0 8000 1525. Apelul este gratuit.

#Fisc #vaccin anti-covid-19 #vaccin COVID-19 #serviciul fiscal #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la energie provocată de războiul din Iran afectează mai puternic economiile europene și asiatice decât Statele Unite, arată o analiză publicată de Financial Times. Deși americanii vor resimți scumpirile la pompă, impactul asupra economiei SUA este mai redus, deoarece țara este în prezent un exportator net de petrol și gaze, iar producția internă mare amortizează o parte din efecte.

Datele analizate de Oxford Economics indică faptul că scumpirea energiei va avea un impact diferit asupra inflației în marile economii. Italia este estimată drept una dintre cele mai afectate economii, inflația urmând să crească cu peste un punct procentual față de prognozele anterioare. În zona euro și în Regatul Unit creșterea inflației ar putea depăși jumătate de punct procentual, iar Germania și Franța sunt de asemenea expuse presiunilor generate de costurile energetice ridicate. Prin comparație, în Statele Unite impactul estimat asupra inflației este mult mai mic, de aproximativ 0,2 puncte procentuale, iar Canada este printre economiile cel mai puțin afectate.

Un alt factor care explică diferențele este ponderea cheltuielilor cu energia în bugetele gospodăriilor. Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată că în SUA și Canada familiile cheltuiesc aproximativ 3–3,2% din venitul mediu pentru energie în locuință, mult sub nivelul din multe state europene. În Italia, de exemplu, cheltuielile pentru energie ajung la peste 7% din veniturile gospodăriilor, iar în Spania și Germania depășesc 5%. Această diferență face ca scumpirea petrolului și gazelor să fie resimțită mai puternic în Europa.

Pe plan global, mai multe economii asiatice sunt de asemenea vulnerabile, deoarece depind de importurile de petrol din Orientul Mijlociu. China, India și Coreea de Sud se numără printre cele mai expuse state, o mare parte din importurile lor de energie tranzitând Strâmtoarea Ormuz.

Conflictul din regiune a provocat deja creșteri puternice pe piețele energetice. Prețul petrolului Brent a urcat puternic după izbucnirea războiului, iar în Europa prețurile gazelor naturale au crescut semnificativ. Economiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea alimenta inflația, reduce puterea de cumpărare și încetini creșterea economică în multe state.

În același timp, marii exportatori de energie, precum Norvegia sau Canada, ar putea beneficia de pe urma prețurilor mai ridicate. Impactul final asupra economiei globale va depinde însă de durata conflictului și de evoluția piețelor energetice în lunile următoare.