Politica monetară draconică a BNM împinge moldovenii să se împrumute din surse neoficiale

Din cauza înăspririi politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a scăzut numărul persoanelor care se împrumută din surse oficiale și a crescut numărul celor care se împrumută din surse neoficiale. Crește volumul împrumuturilor pe care oamenii le au, însă nu în sectorul formal, dar în cel neformal, în special de la rude și prieteni. Sunt datele unui sondaj de opinie realizat în luna octombrie de către CBS Research, la comanda Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu din România, și prezentate vineri, 11 noiembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Respondenții fiind întrebați dacă ei sau familia lor au împrumuturi sau credite, 17,1% au menționat că au la bănci; 9,3% – la rude și prieteni; 7,4% – la companii de microfinanțare; iar 1,8% – la persoane fizice care împrumută bani la procente (cămătari). Față de alte sondajele realizate anterior (decembrie 2021 și mai 2022), este o scădere de 4% a celor care au indicat că au luat credite. 28,9% era în decembrie 2021; 25,1% în mai 2022; și 24,7% în octombrie curent. Potrivit expertului, scăderea este în mare parte din contul surselor oficiale de creditare și nu a celor neformale.

Vorbind despre structura împrumuturilor moldovenilor, Veaceslav Ioniță a declarat că 51% sunt de la bănci; 23% – de la rude și prieteni; 22% de la instituțiile financiare nebancare; iar 4% de la cămătari. Cel mai mult îngrijorează, moldovenii care sunt înglodați în datorii, care au împrumuturi de peste tot. „Criza își lasă amprenta. Dacă în decembrie anul trecut am estimat că 59,2 mii de persoane aveau împrumuturi din cel puțin trei surse; în luna mai 2022 numărul acestora a scăzut la 55,6 mii de persoane, iar în octombrie curent a crescut la 86,5 mii de persoane”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Analistul economic susține că deși a crescut numărul celor care spun că au problemele cu întoarcerea ratelor la credite, de la 47,8% în luna decembrie (45,7% luna mai 2022), la 52,4% în luna octombrie curent; însă a scăzut numărul celor care spun că sunt nevoiți să se împrumute din nou pentru a întoarce alte împrumuturi. De la 37,2% în decembrie 2021, la 31,8% în luna mai 2022, și la 24,5% în octombrie acum.

„Gradul de îndatorare al persoanelor fizice este estimat la 48 de miliarde de lei. În creștere cu 8 miliarde de lei față de decembrie 2021, însă această creștere în cea mai mare parte este determinată de creșterea împrumuturilor de la persoanele fizice. Politica monetară a BNM a dus la ceea că s-au înăsprit condițiile de creditare din partea băncilor, din partea sectorului nebancar, iar numărul persoanelor care au luat împrumuturi a scăzut. Însă, oamenii în căutarea banilor, au migrat de la bănci și companii de microfinanțare la rude și prieteni. Către cămătari migrația este mică comparativ cu migrația către rude și prieteni”, a conchis expertul.

#neoficiale #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul de activitate al Guvernului „Economie europeană, stat eficient”, prezentat de premierul desemnat Vasile Tofan, nu conține un angajament explicit cu privire la continuarea compensațiilor la facturile pentru gaze naturale, energie electrică sau încălzire, măsură care a fost implementată câțiva ani consecutiv după ce Chișinăul a renunțat la achiziția metanului de la Gazprom în favoarea procurărilor de pe piața europeană.

În schimb, Executivul propune reformarea sistemului de asistență socială, astfel încât sprijinul acordat de stat să fie direcționat mai eficient către persoanele și familiile vulnerabile. Documentul vorbește despre integrarea și eficientizarea programelor sociale, cu accent pe utilizarea mai eficientă a banilor publici și pe protejarea categoriilor cu venituri reduse.

În capitolul dedicat energiei, Guvernul își stabilește ca priorități consolidarea securității energetice, diversificarea surselor de aprovizionare, investițiile în energie regenerabilă, eficiența energetică și integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană. Totuși, programul nu prevede continuarea schemei de compensare a facturilor la energie, care a fost aplicată în ultimele sezoane reci.

Documentul nu precizează dacă actualul mecanism de compensații va fi păstrat, modificat sau înlocuit cu un alt sistem de sprijin. În schimb, Guvernul își asumă dezvoltarea unor politici sociale mai bine țintite și consolidarea protecției persoanelor vulnerabile în fața riscurilor economice și sociale.

Programul guvernamental de compensații la căldură, cunoscut sub denumirea de „Ajutor la contor”, a fost implementat pentru prima dată în toamna anului 2022. Acesta a fost creat de Guvernul Republicii Moldova pentru a sprijini populația în fața creșterii abrupte a tarifelor la resursele energetice urmare a renunțării Republicii Moldova la achizițiile de gaz de la Gazprom și reorientarea pe piața din vest.