Politica monetară draconică a BNM împinge moldovenii să se împrumute din surse neoficiale

Din cauza înăspririi politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a scăzut numărul persoanelor care se împrumută din surse oficiale și a crescut numărul celor care se împrumută din surse neoficiale. Crește volumul împrumuturilor pe care oamenii le au, însă nu în sectorul formal, dar în cel neformal, în special de la rude și prieteni. Sunt datele unui sondaj de opinie realizat în luna octombrie de către CBS Research, la comanda Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu din România, și prezentate vineri, 11 noiembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Respondenții fiind întrebați dacă ei sau familia lor au împrumuturi sau credite, 17,1% au menționat că au la bănci; 9,3% – la rude și prieteni; 7,4% – la companii de microfinanțare; iar 1,8% – la persoane fizice care împrumută bani la procente (cămătari). Față de alte sondajele realizate anterior (decembrie 2021 și mai 2022), este o scădere de 4% a celor care au indicat că au luat credite. 28,9% era în decembrie 2021; 25,1% în mai 2022; și 24,7% în octombrie curent. Potrivit expertului, scăderea este în mare parte din contul surselor oficiale de creditare și nu a celor neformale.

Vorbind despre structura împrumuturilor moldovenilor, Veaceslav Ioniță a declarat că 51% sunt de la bănci; 23% – de la rude și prieteni; 22% de la instituțiile financiare nebancare; iar 4% de la cămătari. Cel mai mult îngrijorează, moldovenii care sunt înglodați în datorii, care au împrumuturi de peste tot. „Criza își lasă amprenta. Dacă în decembrie anul trecut am estimat că 59,2 mii de persoane aveau împrumuturi din cel puțin trei surse; în luna mai 2022 numărul acestora a scăzut la 55,6 mii de persoane, iar în octombrie curent a crescut la 86,5 mii de persoane”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Analistul economic susține că deși a crescut numărul celor care spun că au problemele cu întoarcerea ratelor la credite, de la 47,8% în luna decembrie (45,7% luna mai 2022), la 52,4% în luna octombrie curent; însă a scăzut numărul celor care spun că sunt nevoiți să se împrumute din nou pentru a întoarce alte împrumuturi. De la 37,2% în decembrie 2021, la 31,8% în luna mai 2022, și la 24,5% în octombrie acum.

„Gradul de îndatorare al persoanelor fizice este estimat la 48 de miliarde de lei. În creștere cu 8 miliarde de lei față de decembrie 2021, însă această creștere în cea mai mare parte este determinată de creșterea împrumuturilor de la persoanele fizice. Politica monetară a BNM a dus la ceea că s-au înăsprit condițiile de creditare din partea băncilor, din partea sectorului nebancar, iar numărul persoanelor care au luat împrumuturi a scăzut. Însă, oamenii în căutarea banilor, au migrat de la bănci și companii de microfinanțare la rude și prieteni. Către cămătari migrația este mică comparativ cu migrația către rude și prieteni”, a conchis expertul.

#neoficiale #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.