Politica monetară draconică a BNM împinge moldovenii să se împrumute din surse neoficiale

Din cauza înăspririi politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a scăzut numărul persoanelor care se împrumută din surse oficiale și a crescut numărul celor care se împrumută din surse neoficiale. Crește volumul împrumuturilor pe care oamenii le au, însă nu în sectorul formal, dar în cel neformal, în special de la rude și prieteni. Sunt datele unui sondaj de opinie realizat în luna octombrie de către CBS Research, la comanda Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu din România, și prezentate vineri, 11 noiembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Respondenții fiind întrebați dacă ei sau familia lor au împrumuturi sau credite, 17,1% au menționat că au la bănci; 9,3% – la rude și prieteni; 7,4% – la companii de microfinanțare; iar 1,8% – la persoane fizice care împrumută bani la procente (cămătari). Față de alte sondajele realizate anterior (decembrie 2021 și mai 2022), este o scădere de 4% a celor care au indicat că au luat credite. 28,9% era în decembrie 2021; 25,1% în mai 2022; și 24,7% în octombrie curent. Potrivit expertului, scăderea este în mare parte din contul surselor oficiale de creditare și nu a celor neformale.

Vorbind despre structura împrumuturilor moldovenilor, Veaceslav Ioniță a declarat că 51% sunt de la bănci; 23% – de la rude și prieteni; 22% de la instituțiile financiare nebancare; iar 4% de la cămătari. Cel mai mult îngrijorează, moldovenii care sunt înglodați în datorii, care au împrumuturi de peste tot. „Criza își lasă amprenta. Dacă în decembrie anul trecut am estimat că 59,2 mii de persoane aveau împrumuturi din cel puțin trei surse; în luna mai 2022 numărul acestora a scăzut la 55,6 mii de persoane, iar în octombrie curent a crescut la 86,5 mii de persoane”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Analistul economic susține că deși a crescut numărul celor care spun că au problemele cu întoarcerea ratelor la credite, de la 47,8% în luna decembrie (45,7% luna mai 2022), la 52,4% în luna octombrie curent; însă a scăzut numărul celor care spun că sunt nevoiți să se împrumute din nou pentru a întoarce alte împrumuturi. De la 37,2% în decembrie 2021, la 31,8% în luna mai 2022, și la 24,5% în octombrie acum.

„Gradul de îndatorare al persoanelor fizice este estimat la 48 de miliarde de lei. În creștere cu 8 miliarde de lei față de decembrie 2021, însă această creștere în cea mai mare parte este determinată de creșterea împrumuturilor de la persoanele fizice. Politica monetară a BNM a dus la ceea că s-au înăsprit condițiile de creditare din partea băncilor, din partea sectorului nebancar, iar numărul persoanelor care au luat împrumuturi a scăzut. Însă, oamenii în căutarea banilor, au migrat de la bănci și companii de microfinanțare la rude și prieteni. Către cămătari migrația este mică comparativ cu migrația către rude și prieteni”, a conchis expertul.

#neoficiale #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.