Politica monetară draconică a BNM împinge moldovenii să se împrumute din surse neoficiale

Din cauza înăspririi politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a scăzut numărul persoanelor care se împrumută din surse oficiale și a crescut numărul celor care se împrumută din surse neoficiale. Crește volumul împrumuturilor pe care oamenii le au, însă nu în sectorul formal, dar în cel neformal, în special de la rude și prieteni. Sunt datele unui sondaj de opinie realizat în luna octombrie de către CBS Research, la comanda Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu din România, și prezentate vineri, 11 noiembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Respondenții fiind întrebați dacă ei sau familia lor au împrumuturi sau credite, 17,1% au menționat că au la bănci; 9,3% – la rude și prieteni; 7,4% – la companii de microfinanțare; iar 1,8% – la persoane fizice care împrumută bani la procente (cămătari). Față de alte sondajele realizate anterior (decembrie 2021 și mai 2022), este o scădere de 4% a celor care au indicat că au luat credite. 28,9% era în decembrie 2021; 25,1% în mai 2022; și 24,7% în octombrie curent. Potrivit expertului, scăderea este în mare parte din contul surselor oficiale de creditare și nu a celor neformale.

Vorbind despre structura împrumuturilor moldovenilor, Veaceslav Ioniță a declarat că 51% sunt de la bănci; 23% – de la rude și prieteni; 22% de la instituțiile financiare nebancare; iar 4% de la cămătari. Cel mai mult îngrijorează, moldovenii care sunt înglodați în datorii, care au împrumuturi de peste tot. „Criza își lasă amprenta. Dacă în decembrie anul trecut am estimat că 59,2 mii de persoane aveau împrumuturi din cel puțin trei surse; în luna mai 2022 numărul acestora a scăzut la 55,6 mii de persoane, iar în octombrie curent a crescut la 86,5 mii de persoane”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Analistul economic susține că deși a crescut numărul celor care spun că au problemele cu întoarcerea ratelor la credite, de la 47,8% în luna decembrie (45,7% luna mai 2022), la 52,4% în luna octombrie curent; însă a scăzut numărul celor care spun că sunt nevoiți să se împrumute din nou pentru a întoarce alte împrumuturi. De la 37,2% în decembrie 2021, la 31,8% în luna mai 2022, și la 24,5% în octombrie acum.

„Gradul de îndatorare al persoanelor fizice este estimat la 48 de miliarde de lei. În creștere cu 8 miliarde de lei față de decembrie 2021, însă această creștere în cea mai mare parte este determinată de creșterea împrumuturilor de la persoanele fizice. Politica monetară a BNM a dus la ceea că s-au înăsprit condițiile de creditare din partea băncilor, din partea sectorului nebancar, iar numărul persoanelor care au luat împrumuturi a scăzut. Însă, oamenii în căutarea banilor, au migrat de la bănci și companii de microfinanțare la rude și prieteni. Către cămătari migrația este mică comparativ cu migrația către rude și prieteni”, a conchis expertul.

#neoficiale #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).