Prăbușire fără precedent a rezervelor de aur și valută ale Turciei, la 10 miliarde de dolari

Rezervele valutare ale Turciei, care au crescut de la începutul verii până la sfârșitul anului 2023, au început din nou să scadă, scăzând de la aproximativ 30 de miliarde de dolari la aproximativ 10 miliarde de dolari în acest an, în mare parte determinate de plățile băncii centrale din programul de economii susținut de guvern cunoscut ca și KKM. Acest program este conceput pentru a reduce cererea populației de dolari prin garantarea plății compensațiilor pentru deprecierea lirei către deponenții care au plasat fonduri în conturi speciale KKM.

În a doua jumătate a anului trecut, rezervele de aur și valută ale Turciei au crescut constant și în această perioadă au adăugat circa 50 de

miliarde de dolari datorită faptului că președintele Recep Tayyip Erdogan a numit o nouă echipă economică. Această echipă a urmat politici mai favorabile pieței și a crescut semnificativ ratele dobânzilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #scadere #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de amestec carbamid-amoniacal (KAS-32) în Republica Moldova au ajuns în 2025 la 19 mii de tone, în valoare totală de 132,3 milioane lei, cu un preț mediu de 6.962 lei/tonă, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija. Datele indică o piață matură, puternic concentrată și dependentă de furnizorii din spațiul estic.

Potrivit expertului, KAS-32 rămâne unul dintre cele mai importante îngrășăminte azotate lichide pentru agricultura Moldovei, iar dinamica importurilor reflectă atât sezonalitatea lucrărilor agricole, cât și schimbările structurale în geografia livrărilor și în structura operatorilor de piață.

Analiza lunară arată o sezonalitate pronunțată, cu două vârfuri majore de import — în primul trimestru și în ultimul trimestru al anului. În ianuarie au fost importate circa 5,6 mii tone, iar în martie alte 5,5 mii tone, ceea ce confirmă strategia operatorilor de a forma stocuri înainte de sezonul agricol de primăvară. În schimb, în perioada aprilie–iunie nu au existat importuri, după finalizarea fertilizărilor principale.

În a doua parte a anului, importurile au crescut din nou, trimestrul IV asigurând 39,1% din volumul anual și 45,7% din valoarea totală. Prețurile au urmat o traiectorie clară: minimele s-au înregistrat la începutul anului (aproximativ 5.979–6.325 lei/tonă), iar în toamnă au urcat până la peste 8.000 lei/tonă, reflectând efectul volumelor mai mici și al condițiilor de piață.

Din punct de vedere geografic, piața este dominată categoric de Est. Rusia a livrat 59,6% din volumul total (11,3 mii tone) la un preț mediu de 6.165 lei/tonă, cel mai competitiv dintre toți furnizorii. Ucraina ocupă locul doi cu 19,1%, urmată de Bulgaria cu 10,6%. În total, statele fostei URSS au asigurat 79,1% din importuri, în timp ce furnizorii europeni și Turcia au avut o cotă cumulată de doar 20,9%.

Diferența de preț este semnificativă: media pentru furnizorii estici este de circa 6.550 lei/tonă, față de aproximativ 8.250 lei/tonă pentru cei europeni, ceea ce creează un avantaj competitiv de circa 26% în favoarea livrărilor din Est.

Structura importatorilor arată o concentrare ridicată. Compania Fertistream-Trm SRL domină piața cu 57,9% din volum (11 mii tone), beneficiind și de cel mai mic preț mediu — 6.131 lei/tonă, datorită colaborării exclusive cu producători din Rusia. Următorii jucători sunt Carvidon-Trade SRL (16,8%) și Fertilink Trading SRL (13,8%). Împreună, primii trei importatori controlează 88,5% din piață.

Analiza evidențiază și o corelație puternică între volumul achizițiilor și prețul obținut: operatorii mari importă la circa 6.100 lei/tonă, în timp ce companiile mici plătesc frecvent 8.000–8.200 lei/tonă, diferența ajungând la 25–34%.

Iurie Rija concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este stabilă, dar puternic dependentă de furnizorii estici și de câțiva operatori mari. Pentru fermieri, momentul optim de achiziție rămâne perioada ianuarie–martie, când prețurile sunt cele mai competitive.

Pentru 2026, evoluția pieței va depinde de prețurile globale la îngrășăminte, stabilitatea relațiilor comerciale cu principalii furnizori și riscurile geopolitice. Potrivit analistului, orice perturbare a fluxurilor din Est ar putea forța o reorientare spre surse europene, ceea ce ar duce inevitabil la creșterea costurilor pentru agricultori.