Prăbuşirea pieţei imobiliare americane scumpeşte hârtia igienică

12 Feb. 2023, 13:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Feb. 2023, 13:26 // Actual //  bani.md

Preţurile la hârtie igienică au început din nou să crească iar de vină este prăbuşirea pieţei imobiliare din SUA, transmite Bloomberg.

Problemele de pe piaţa imobiliară americană au declanşat o criză în sectorul cherestelei, unde cotaţiile futures au scăzut cu peste 60% în ultimele 12 luni. În consecinţă, fabricile de cherestea au oprit activitatea. În Canada, cel mai mare producător mondial de cherestea, aproximativ o treime din capacităţile gaterelor au fost închise în provincia British Columbia.

Această diminuare a capacităţilor gaterelor a creat o undă de şoc pe lanţul mondial de aprovizionare cu hârtie, care depinde de un produs secundar generat de fabricile de cherestea. Acum lumea se confruntă cu o criză de celuloză, materia primă pentru produse precum hârtia igienică.

Costurile cu celuloza au crescut iar producătorii de hârtie igienică, precum Kimberly-Clark Corp., au majorat la rândul lor preţurile pentru a-şi consolida marjele. Potrivit firmei de cercetare NielsenIQ, preţurile cu amănuntul la hârtie igienică în SUA au crescut cu aproximativ 20% în perioada cuprinsă între luna iulie 2021 şi sfârşitul anului 2022.

Povestea hârtiei igienice demonstrează cât de dificil este pentru lanţurile globale de aprovizionare să îşi revină după şocurile care au bulversat pieţele de materii prime în ultimii ani. Volatilitatea crescută, problemele de logistică create de pandemie şi consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia au creat fluctuaţii mari de preţuri şi probleme în aprovizionarea cu materii prime. Aceasta explică de ce inflaţia stimulată de ofertă este dificil de ţinut sub control.

În cazul cherestelei, piaţa a început să se prăbuşească după ce în 2021 a explodat până la un maxim istoric. Scădere a determinat producători precum West Fraser Timber Co. şi Canfor Corp. să reducă şi chiar să închidă operaţiunile în provincia canadiană British Columbia. Această regiune produce o celuloză premium utilizată la producţia de hârtie igienă de calitate ridicată. Canada este responsabilă pentru jumătate din producţia mondială de celuloză premium.

Producătorul brazilian de celuloză Klabin SA a confirmat joi că producătorii de celuloză din întreaga lume au majorat preţurile cu 30 de dolari pe tonă pe fondul problemelor de pe piaţă, de la 940 până la 970 de dolari pe tonă.

Consumatorii încearcă să facă faţă preţurilor mai mari la hârtie igienică prin trecerea la mărcile mai ieftine, cumpărarea unor pachete mai mici sau pur şi simplu reducând cantitatea utilizată. De exemplu, vânzările cu amănuntul de hârtia igienică Kimberly-Clark au scăzut cu 2,9% în perioada noiembrie-ianuarie, după ce compania a majorat preţurile cu 9,7%. Rivalul Georgia-Pacific LLC a înregistrat un declin similar.

O veste bună pentru consumatori este că la orizont se întrevăd semne de bun augur. Închiderea fabricilor de cherestea din Canada a creat, pentru moment, presiuni pe piaţa celulozei dar până la urmă impactul asupra preţurilor va fi echilibrat de un consum mai mic şi noi livrări din Europa de Nord, susţine Kevin Mason, de la ERA Forest Products Research.

Până la finalul acestui an, producătorii de celuloză din Suedia şi Finlanda vor adăuga noi capacităţi de producţie echivalente cu un milion de tone pe an, estimează Patrick Cavanagh, economist şef la Fastmarkets. Aceasta va contracara complet pierderile din Canada, chiar dacă închiderea fabricilor de cherestea din Canada va continua şi în acest an.”Întrebarea care se pune acum este dacă va apărea o perioadă în care condiţiile de pe piaţă vor fi dificile, până când vor intra în funcţiune noile capacităţi”, spune Cavanagh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Feb. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul Ucrainei a pregătit în această săptămână un proiect de hotărâre „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795”. Documentul prevede că importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova vor fi supuse regimului de licențiere până la încetarea acțiunilor discriminatorii față de Ucraina. Măsura vizează strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele, potrivit presei ucrainene.

În nota informativă la proiectul de hotărâre se precizează că motivul interzicerii importului în Ucraina a întregii producții vitivinicole din Republica Moldova este Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), precum și notificarea transmisă de această instituție la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/3), care conține informații incorecte.

Este vorba despre decizia ANSA de a interzice importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina, după ce în furajele pentru păsări expediate din Ucraina spre Moldova a fost depistat antibioticul metronidazol.

La începutul lunii curente, vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, i-a adresat o scrisoare oficială ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. În document, el a informat că Guvernul Ucrainei intenționează să blocheze integral importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, ca măsură de reciprocitate la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre și a produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina.

În nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului Ucrainei „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795” se precizează că scopul documentului este aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale Republicii Moldova. Ca argument pentru necesitatea adoptării documentului se invocă articolul 16 din Legea Ucrainei „Cu privire la activitatea economică externă”, care prevede că „decizia privind aplicarea regimului de licențiere a exportului (importului) de mărfuri, inclusiv stabilirea de cote (restricții cantitative sau de alt tip), este adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cu indicarea listei concrete de bunuri supuse licențierii, a perioadei de valabilitate a acesteia și a limitelor cantitative sau a altor restricții pentru fiecare produs în parte”.

Alineatul 8 al articolului 16 din Lege prevede, în mod expres, că licențierea importului de mărfuri poate fi instituită în Ucraina în cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice.

Prin Hotărârea Guvernului Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795 „Cu privire la aprobarea listelor de mărfuri al căror export și import sunt supuse licențierii și a cotelor pentru anul 2026” au fost aprobate listele mărfurilor pentru care se aplică regimul de licențiere la export și import, precum și volumele cotelor stabilite pentru anul 2026.

„Prin Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Republicii Moldova (ANSA) a suspendat temporar importul de carne de pasăre, subproduse avicole și produse care conțin carne de pasăre din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, ANSA a transmis o notificare la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/33 din 26.01.2026), în care au fost prezentate informații incorecte privind motivele suspendării importului de carne de pasăre din Ucraina, iar aceasta creează riscul introducerii unor restricții nejustificate și asupra altor produse agroalimentare ucrainene de către terți. În același timp, informațiile prezentate vizau rezultatele testării unor furaje de origine ucraineană utilizate pentru hrănirea păsărilor în Moldova, precum și rezultatele analizării a două probe de ser sangvin prelevate de la păsări de origine moldovenească, la o fermă din Criuleni, Republica Moldova. Nu există dovezi că în carnea de pasăre, subprodusele avicole sau produsele care conțin carne de pasăre provenite din Ucraina au fost depistate reziduuri de metronidazol”, se arată în document.

De asemenea, în nota informativă se menționează că, potrivit articolului 2 din Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, „membrii trebuie să se asigure că măsurile lor sanitare și fitosanitare nu creează o discriminare arbitrară sau nejustificată între membrii pe teritoriul cărora există condiții identice sau similare, inclusiv între propriii membri. Măsurile sanitare și fitosanitare nu trebuie aplicate într-un mod care să constituie o restricție ascunsă a comerțului internațional”.

Având în vedere cele menționate, dar și necesitatea protejării intereselor economice ale Ucrainei ca reacție la acțiunile considerate discriminatorii ale Republicii Moldova, Guvernul ucrainean intenționează să introducă regimul de licențiere pentru importurile în Ucraina din Republica Moldova ale unor mărfuri încadrate la următoarele coduri, potrivit Clasificatorului ucrainean al mărfurilor pentru activitatea economică externă (УКТ ВЭД): 0806 – struguri; 2204 – vinuri; 2207 și 2208 – alcool și distilate.

 Un reprezentant al grupului ucrainean de negociere în relația cu Republica Moldova a declarat: „Proiectul de hotărâre al Guvernului Ucrainei privind introducerea licențierii importului de vinuri și alcool din Moldova este un pas forțat, dar pe deplin justificat. În decurs de mai multe săptămâni am încercat să soluționăm problema în cadrul grupurilor de lucru. În schimb, am primit din partea ANSA un sabotaj deschis și o tentativă de a discredita instituțiile noastre de stat. Ucraina nu va tolera un asemenea comportament. Dacă conducerea ANSA consideră că poate bloca fără consecințe importurile din Ucraina, pe baza unor informații incorecte transmise la OMC, atunci ar trebui să fie pregătită să le explice propriilor vinificatori de ce piața ucraineană le este închisă.”