Presiuni asupra cancelarului Olaf Scholz, pentru livrarea de tancuri Leopard către Ucraina

Aliații Germaniei au intensificat marți presiunea asupra cancelarului Olaf Scholz pentru a permite aprovizionarea Ucrainei cu tancuri Leopard de fabricație germană, înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării de vineri.

Berlinul nu a furnizat până acum Ucrainei tancuri Leopard și nici nu a permis partenerilor care le au să facă acest lucru, susținând că vehiculele de luptă ar trebui să fie trimise Ucrainei numai dacă există un acord între principalii aliați ai Kievului, în special Statele Unite, transmite Reuters.

Cu o zi înainte ca Scholz să se îndrepte către Forumul Economic Mondial (WEF) din Davos, Elveția, unii dintre cei mai apropiați aliați ai Ucrainei au încercat să-l preseze să se răzgândească.

“Sperăm și încercăm să organizăm un sprijin mai mare pentru Ucraina. Sperăm că unii dintre parteneri, aliați, vor oferi tancuri Ucrainei”, a declarat președintele polonez Andrzej Duda la un panel la WEF.

Președintele lituanian Gitanas Nausėda a spus că „crede cu tărie” că Germania va furniza Ucrainei, care se luptă cu invazia rusă, tancuri Leopard.

“Nu ne permitem luxul unor astfel de întârzieri. Trebuie să acționăm rapid”, a spus el, adăugând că livrările de tancuri ar fi o parte strategică a următoarei etape a conflictului.

Secretarul german al Apărării Christine Lambrecht a demisionat luni, iar Berlinul a declarat marți că o decizie privind tancurile va fi primul punct de pe ordinea de zi a succesorului ei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #Tancuri #arme #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.