Presiuni asupra cancelarului Olaf Scholz, pentru livrarea de tancuri Leopard către Ucraina

Aliații Germaniei au intensificat marți presiunea asupra cancelarului Olaf Scholz pentru a permite aprovizionarea Ucrainei cu tancuri Leopard de fabricație germană, înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării de vineri.

Berlinul nu a furnizat până acum Ucrainei tancuri Leopard și nici nu a permis partenerilor care le au să facă acest lucru, susținând că vehiculele de luptă ar trebui să fie trimise Ucrainei numai dacă există un acord între principalii aliați ai Kievului, în special Statele Unite, transmite Reuters.

Cu o zi înainte ca Scholz să se îndrepte către Forumul Economic Mondial (WEF) din Davos, Elveția, unii dintre cei mai apropiați aliați ai Ucrainei au încercat să-l preseze să se răzgândească.

“Sperăm și încercăm să organizăm un sprijin mai mare pentru Ucraina. Sperăm că unii dintre parteneri, aliați, vor oferi tancuri Ucrainei”, a declarat președintele polonez Andrzej Duda la un panel la WEF.

Președintele lituanian Gitanas Nausėda a spus că „crede cu tărie” că Germania va furniza Ucrainei, care se luptă cu invazia rusă, tancuri Leopard.

“Nu ne permitem luxul unor astfel de întârzieri. Trebuie să acționăm rapid”, a spus el, adăugând că livrările de tancuri ar fi o parte strategică a următoarei etape a conflictului.

Secretarul german al Apărării Christine Lambrecht a demisionat luni, iar Berlinul a declarat marți că o decizie privind tancurile va fi primul punct de pe ordinea de zi a succesorului ei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #Tancuri #arme #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.