Prețul aurului a atins luni o nouă valoare record, pe fondul semnalelor că FED va reduce dobânzile

Preţul aurului a continuat să crească atingând luni o nouă valoare record, stimulat de semnalele că Rezerva Federală americană se apropie de momentul în care va reduce dobânzile, precum şi de tensiunile geopolitice şi cererea robustă pentru metalul galben venită din China, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Preţul spot al aurului a urcat luni până la maximumul istoric de 2.265,73 dolari uncia, în creştere cu 1,6% comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei de joi, după ce a stabilit deja o serie de recorduri în sesiunile recente.

Datele statistice publicate vineri, când pieţele financiare au fost închise, arată că inflaţia de bază în SUA, indicatorul preferat urmărit de Fed când vine vorba de presiunile inflaţioniste, a scăzut în luna februarie în timp ce consumul a crescut. Asta aduce noi argumente pentru o reducere a costurilor cu împrumuturile, chiar dacă banca centrală americană a adoptat un ton prudent.

Mai multe date statistice pozitive au dus la o creştere cu aproximativ 14% a cotaţiei aurului începând de la mijlocul lunii februarie. Perspectiva relaxării politice monetare a marilor bănci centrale, precum şi tensiunile crescute din Orientul Mijlociu şi Ucraina, au susţinut această creştere. Au existat de asemenea achiziţii semnificative de aur din partea băncilor centrale, în special în China, unde consumatorii au acumulat aur pe fondul problemelor din cea mai mare economie asiatică.

După publicarea cifrelor privind inflaţia în luna februarie, preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a spus că datele sunt “în linie cu aşteptările”, adăugând că Fed nu se grăbeşte să reducă dobânzile.

Cu toate acestea, pieţele financiare estimează că există 61% şanse ca Fed să reducă dobânzile în luna iunie, în creştere faţă de ziua de joi când erau doar 57% şanse. În mod normal, dobânzile mai mici sunt un element pozitiv pentru aur, care nu aduce dobânzi investitorilor.

“Datele privind inflaţia, şi în special comentariile lui Powell, au oferit un nou impuls pentru aur, iar piaţa devine din ce în ce mai convinsă că Fed va începe să reducă dobânzile în luna iunie”, a declarat Warren Patterson, analist la ING Groep NV.

Perspectivele pozitive ale aurului au fost susţinute de o serie de bănci importante. Printre ele, JPMorgan Chase & Co. a estimat luna trecută că preţul unciei de aur ar putea ajunge la 2.500 de dolari în acest an. De asemenea, analiştii de la Goldman Sachs Group cred că există potenţialul ca aurul să ajungă la 2.300 de dolari uncia, în contextul dobânzilor reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fed #record #aur #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.