Prețul aurului a atins luni o nouă valoare record, pe fondul semnalelor că FED va reduce dobânzile

Preţul aurului a continuat să crească atingând luni o nouă valoare record, stimulat de semnalele că Rezerva Federală americană se apropie de momentul în care va reduce dobânzile, precum şi de tensiunile geopolitice şi cererea robustă pentru metalul galben venită din China, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Preţul spot al aurului a urcat luni până la maximumul istoric de 2.265,73 dolari uncia, în creştere cu 1,6% comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei de joi, după ce a stabilit deja o serie de recorduri în sesiunile recente.

Datele statistice publicate vineri, când pieţele financiare au fost închise, arată că inflaţia de bază în SUA, indicatorul preferat urmărit de Fed când vine vorba de presiunile inflaţioniste, a scăzut în luna februarie în timp ce consumul a crescut. Asta aduce noi argumente pentru o reducere a costurilor cu împrumuturile, chiar dacă banca centrală americană a adoptat un ton prudent.

Mai multe date statistice pozitive au dus la o creştere cu aproximativ 14% a cotaţiei aurului începând de la mijlocul lunii februarie. Perspectiva relaxării politice monetare a marilor bănci centrale, precum şi tensiunile crescute din Orientul Mijlociu şi Ucraina, au susţinut această creştere. Au existat de asemenea achiziţii semnificative de aur din partea băncilor centrale, în special în China, unde consumatorii au acumulat aur pe fondul problemelor din cea mai mare economie asiatică.

După publicarea cifrelor privind inflaţia în luna februarie, preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a spus că datele sunt “în linie cu aşteptările”, adăugând că Fed nu se grăbeşte să reducă dobânzile.

Cu toate acestea, pieţele financiare estimează că există 61% şanse ca Fed să reducă dobânzile în luna iunie, în creştere faţă de ziua de joi când erau doar 57% şanse. În mod normal, dobânzile mai mici sunt un element pozitiv pentru aur, care nu aduce dobânzi investitorilor.

“Datele privind inflaţia, şi în special comentariile lui Powell, au oferit un nou impuls pentru aur, iar piaţa devine din ce în ce mai convinsă că Fed va începe să reducă dobânzile în luna iunie”, a declarat Warren Patterson, analist la ING Groep NV.

Perspectivele pozitive ale aurului au fost susţinute de o serie de bănci importante. Printre ele, JPMorgan Chase & Co. a estimat luna trecută că preţul unciei de aur ar putea ajunge la 2.500 de dolari în acest an. De asemenea, analiştii de la Goldman Sachs Group cred că există potenţialul ca aurul să ajungă la 2.300 de dolari uncia, în contextul dobânzilor reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fed #record #aur #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.