Prețurile petrolului sunt pe punctul de a încheia anul 2023 cu un declin de aproximativ 10%, după doi ani de creşteri

Preţurile petrolului vor încheia anul 2023 cu un declin de aproximativ 10%, după doi ani de creşteri, deoarece preocupările geopolitice, reducerile de producţie şi măsurile băncilor centrale pentru a controla inflaţia au declanşat fluctuaţii mari ale preţurilor, transmite Reuters.

Vineri, 29 decembrie, preţurile petrolului au urcat, după ce a scăzut cu 3% în ziua precedentă, deoarece mai multe firme de transport maritim s-au pregătit să circule pe ruta Mării Roşii.

Companiile majore au încetat să mai folosească rutele Mării Roşii după ce gruparea militantă Houthi din Yemen a început să vizeze navele cu atacuri.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut vineri cu 72 de cenţi, sau cu 0,9%, la 77,87 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 76 de cenţi sau cu 1,1%, la 72,53 dolari pe baril.
Cu toate acestea, cele două valori de referinţă au atins cele mai scăzute niveluri de la sfârşitul anului din 2020, când pandemia a afectat cererea şi a făcut ca preţurile să scadă.

Reducerile de producţie de către Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii conduşi de Rusia, sau OPEC+, s-au dovedit insuficiente pentru a susţine preţurile, valorile de referinţă scăzând cu aproape 20% faţă de maximele anului.

OPEC+ reduce în prezent producţia cu aproximativ şase milioane de barili pe zi, reprezentând aproximativ 6% din oferta globală.

OPEC se va confrunta cu o cerere de petrol în scădere, în prima jumătate a anului 2024, în timp ce cota sa pe piaţa globală scade la cel mai redus nivel de la pandemie, ca urmarea a reducerii producţiei şi ieşirii Angolei din grup.

Un sondaj al Reuters în rândul a 34 de economişti şi analişti estimează că preţul ţiţeiului Brent va avea o medie de 82,56 dolari pe baril în 2024, în scădere faţă de consensul de 84,43 dolari din noiembrie, aceştia anticipând că o creştere economică globală slabă va limita cererea, în timp ce tensiunile geopolitice ar putea oferi sprijin.
Performanţa slabă a petrolului de la sfârşitul anului contrastează cu acţiunile la nivel global, care au crescut în 2023.

Indicele MSCI, care urmăreşte acţiunile din 47 de ţări, a crescut cu aproximativ 20% în 2023, în condiţiile în care investitorii anticipează tot mai mult reduceri rapide ale dobânzii de referinţă decătre Rezerva Federală din SUA, anul viitor.
Pe piaţa valutară, dolarul a înregistrat o scădere de 2% în acest an, după doi ani de câştiguri puternice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.