Prețurile petrolului sunt pe punctul de a încheia anul 2023 cu un declin de aproximativ 10%, după doi ani de creşteri

Preţurile petrolului vor încheia anul 2023 cu un declin de aproximativ 10%, după doi ani de creşteri, deoarece preocupările geopolitice, reducerile de producţie şi măsurile băncilor centrale pentru a controla inflaţia au declanşat fluctuaţii mari ale preţurilor, transmite Reuters.

Vineri, 29 decembrie, preţurile petrolului au urcat, după ce a scăzut cu 3% în ziua precedentă, deoarece mai multe firme de transport maritim s-au pregătit să circule pe ruta Mării Roşii.

Companiile majore au încetat să mai folosească rutele Mării Roşii după ce gruparea militantă Houthi din Yemen a început să vizeze navele cu atacuri.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut vineri cu 72 de cenţi, sau cu 0,9%, la 77,87 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 76 de cenţi sau cu 1,1%, la 72,53 dolari pe baril.
Cu toate acestea, cele două valori de referinţă au atins cele mai scăzute niveluri de la sfârşitul anului din 2020, când pandemia a afectat cererea şi a făcut ca preţurile să scadă.

Reducerile de producţie de către Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii conduşi de Rusia, sau OPEC+, s-au dovedit insuficiente pentru a susţine preţurile, valorile de referinţă scăzând cu aproape 20% faţă de maximele anului.

OPEC+ reduce în prezent producţia cu aproximativ şase milioane de barili pe zi, reprezentând aproximativ 6% din oferta globală.

OPEC se va confrunta cu o cerere de petrol în scădere, în prima jumătate a anului 2024, în timp ce cota sa pe piaţa globală scade la cel mai redus nivel de la pandemie, ca urmarea a reducerii producţiei şi ieşirii Angolei din grup.

Un sondaj al Reuters în rândul a 34 de economişti şi analişti estimează că preţul ţiţeiului Brent va avea o medie de 82,56 dolari pe baril în 2024, în scădere faţă de consensul de 84,43 dolari din noiembrie, aceştia anticipând că o creştere economică globală slabă va limita cererea, în timp ce tensiunile geopolitice ar putea oferi sprijin.
Performanţa slabă a petrolului de la sfârşitul anului contrastează cu acţiunile la nivel global, care au crescut în 2023.

Indicele MSCI, care urmăreşte acţiunile din 47 de ţări, a crescut cu aproximativ 20% în 2023, în condiţiile în care investitorii anticipează tot mai mult reduceri rapide ale dobânzii de referinţă decătre Rezerva Federală din SUA, anul viitor.
Pe piaţa valutară, dolarul a înregistrat o scădere de 2% în acest an, după doi ani de câştiguri puternice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.