Prețurile petrolului sunt pe punctul de a încheia anul 2023 cu un declin de aproximativ 10%, după doi ani de creşteri

Preţurile petrolului vor încheia anul 2023 cu un declin de aproximativ 10%, după doi ani de creşteri, deoarece preocupările geopolitice, reducerile de producţie şi măsurile băncilor centrale pentru a controla inflaţia au declanşat fluctuaţii mari ale preţurilor, transmite Reuters.

Vineri, 29 decembrie, preţurile petrolului au urcat, după ce a scăzut cu 3% în ziua precedentă, deoarece mai multe firme de transport maritim s-au pregătit să circule pe ruta Mării Roşii.

Companiile majore au încetat să mai folosească rutele Mării Roşii după ce gruparea militantă Houthi din Yemen a început să vizeze navele cu atacuri.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut vineri cu 72 de cenţi, sau cu 0,9%, la 77,87 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 76 de cenţi sau cu 1,1%, la 72,53 dolari pe baril.
Cu toate acestea, cele două valori de referinţă au atins cele mai scăzute niveluri de la sfârşitul anului din 2020, când pandemia a afectat cererea şi a făcut ca preţurile să scadă.

Reducerile de producţie de către Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii conduşi de Rusia, sau OPEC+, s-au dovedit insuficiente pentru a susţine preţurile, valorile de referinţă scăzând cu aproape 20% faţă de maximele anului.

OPEC+ reduce în prezent producţia cu aproximativ şase milioane de barili pe zi, reprezentând aproximativ 6% din oferta globală.

OPEC se va confrunta cu o cerere de petrol în scădere, în prima jumătate a anului 2024, în timp ce cota sa pe piaţa globală scade la cel mai redus nivel de la pandemie, ca urmarea a reducerii producţiei şi ieşirii Angolei din grup.

Un sondaj al Reuters în rândul a 34 de economişti şi analişti estimează că preţul ţiţeiului Brent va avea o medie de 82,56 dolari pe baril în 2024, în scădere faţă de consensul de 84,43 dolari din noiembrie, aceştia anticipând că o creştere economică globală slabă va limita cererea, în timp ce tensiunile geopolitice ar putea oferi sprijin.
Performanţa slabă a petrolului de la sfârşitul anului contrastează cu acţiunile la nivel global, care au crescut în 2023.

Indicele MSCI, care urmăreşte acţiunile din 47 de ţări, a crescut cu aproximativ 20% în 2023, în condiţiile în care investitorii anticipează tot mai mult reduceri rapide ale dobânzii de referinţă decătre Rezerva Federală din SUA, anul viitor.
Pe piaţa valutară, dolarul a înregistrat o scădere de 2% în acest an, după doi ani de câştiguri puternice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.