Prețurile petrolului sunt pe punctul de a încheia anul 2023 cu un declin de aproximativ 10%, după doi ani de creşteri

Preţurile petrolului vor încheia anul 2023 cu un declin de aproximativ 10%, după doi ani de creşteri, deoarece preocupările geopolitice, reducerile de producţie şi măsurile băncilor centrale pentru a controla inflaţia au declanşat fluctuaţii mari ale preţurilor, transmite Reuters.

Vineri, 29 decembrie, preţurile petrolului au urcat, după ce a scăzut cu 3% în ziua precedentă, deoarece mai multe firme de transport maritim s-au pregătit să circule pe ruta Mării Roşii.

Companiile majore au încetat să mai folosească rutele Mării Roşii după ce gruparea militantă Houthi din Yemen a început să vizeze navele cu atacuri.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut vineri cu 72 de cenţi, sau cu 0,9%, la 77,87 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 76 de cenţi sau cu 1,1%, la 72,53 dolari pe baril.
Cu toate acestea, cele două valori de referinţă au atins cele mai scăzute niveluri de la sfârşitul anului din 2020, când pandemia a afectat cererea şi a făcut ca preţurile să scadă.

Reducerile de producţie de către Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii conduşi de Rusia, sau OPEC+, s-au dovedit insuficiente pentru a susţine preţurile, valorile de referinţă scăzând cu aproape 20% faţă de maximele anului.

OPEC+ reduce în prezent producţia cu aproximativ şase milioane de barili pe zi, reprezentând aproximativ 6% din oferta globală.

OPEC se va confrunta cu o cerere de petrol în scădere, în prima jumătate a anului 2024, în timp ce cota sa pe piaţa globală scade la cel mai redus nivel de la pandemie, ca urmarea a reducerii producţiei şi ieşirii Angolei din grup.

Un sondaj al Reuters în rândul a 34 de economişti şi analişti estimează că preţul ţiţeiului Brent va avea o medie de 82,56 dolari pe baril în 2024, în scădere faţă de consensul de 84,43 dolari din noiembrie, aceştia anticipând că o creştere economică globală slabă va limita cererea, în timp ce tensiunile geopolitice ar putea oferi sprijin.
Performanţa slabă a petrolului de la sfârşitul anului contrastează cu acţiunile la nivel global, care au crescut în 2023.

Indicele MSCI, care urmăreşte acţiunile din 47 de ţări, a crescut cu aproximativ 20% în 2023, în condiţiile în care investitorii anticipează tot mai mult reduceri rapide ale dobânzii de referinţă decătre Rezerva Federală din SUA, anul viitor.
Pe piaţa valutară, dolarul a înregistrat o scădere de 2% în acest an, după doi ani de câştiguri puternice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”