Prima vinărie din Republica Moldova, premiată cu Aur pentru două vinuri îmbuteliate în sticle PET

Vinificatorii din Moldova preiau tot mai multe practici de sustenabilitate în industrie şi reuşesc să ţină pasul cu marii producători de vinuri din lume. Castel Mimi este prima vinărie din ţară care a început îmbutelierea vinurilor în sticle PET, iar recent a revenit cu două medalii de Aur de la cel mai prestigios concurs din domeniul vinului – MUNDUS VINI Summer Tasting.

În cadrul degustaţiei în orb, somelieri din lumea întreagă au oferit punctaj maxim pentru două dintre vinurile Castel Mimi Wine Resort, îmbuteliate în sticle PET – Merlot Rose şi Sauvignon Blanc, care s-au ales la final cu medalii de Aur.

Potrivit producătorului, atât sticla cât şi dopul sunt complet reciclabile. Sticla PET cântăreşte doar 59 de grame, iar datorită greutăţii reduse, economiseşte din energie în procesul de producere şi din greutate la transportare.

“Castel Mimi promovează natura şi principiile unei afaceri sustenabile. Am lansat o ediție de vinuri Smartpacking care susține aceste valori. Vinurile sunt îmbuteliate în sticla PET din materiale reciclate. Acest ambalaj reduce emisiile de CO2 cu 77% față de sticla standard.

Vinul este complet protejat de UV şi oxigen ceea ce îi oferă o păstrare sigură a calității”, scrie Adrian Trofim, CEO Castel Mimi, pe pagina sa de pe reţelele sociale.

Vinurile din seria Smartpacking pot fi găsite deocamdată în magazinul Castel Mimi, dar producătorul anunţă că în curând vor fi disponibile şi în supermarketurile din întreaga ţară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eveniment #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.