Primăria caută experți pentru implementarea proiectului Deșeuri Solide Chișinău

Primăria municipiului Chișinău este în căutarea a cinci experți care vor fi anajați în cadrul unității de implementare a proiectului „Deșeuri Solide Chișinău”. Astfel, se caută un manager de proiect; expert financiar, contabilitate și debursări; expert tehnic în construcții civile și operațiuni; expert în achiziții; expert de mediu și social.

Dosarele pentru concurs pot fi depuse până la data de 26 februarie 2021, ora 16:00. Procedura de selectare a dosarelor va avea loc pe pagina https://ecepp.ebrd.com/, conform procedurilor Băncii Europene pe Reconstrucție și Dezvoltare (BERD):

Moldova: Individual Consultant – PIU Project Manager

Moldova: Individual Consultant – PIU Accounting, Financial And Disbursement Expert

Moldova: Individual Consultant – PIU Technical Expert In Solid Waste Facilities Construction And Operations

Moldova: Individual Consultant – PIU Procurement Expert

Moldova: Individual Consultant – PIU Environmental And Social Expert

Planul general de finanțare al proiectului „Deșeuri Solide Chișinău” prevede: împrumut BERD – 9 mil. Euro; împrumut BEI – 9 mil. Euro, ce urmează să vină la Primărie drept credit nerambursabil prin intermediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale, ca parte integrantă a Proiectului de Gestionare a Deșeurilor pe țară; grant – 5 mil. Euro din partea Fondului Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P), din care face parte Uniunea Europeană, cel mai mare donator, susținut și de state precum Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Lituania, Moldova, Norvegia, Polonia, România, Republica Slovacă și Suedia, inițiatorul fondului și cel mai mare donator bilateral. De asemenea, contribuția municipalității pentru susținerea proiectului este de 7,96 milioane Euro.

#BEI #BERD #primaria chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.