Primul oraş smart din Statele Unite este un eşec. Un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă

Un oraș cu 800 de mii de locuitori trebuia să devină primul smart city din Statele Unite. A câștigat o competiție în fața altor 77 de orașe din SUA și a primit fonduri de 50 de milioane de dolari. La 5 ani distanță nu s-au schimbat însă foarte multe.

Printre dificultățile cu care s-a confruntat orașul este că e mai ușor să construiești un oraș smart de la zero în loc să te folosești de infrastructura existentă. De asemenea, pandemia a venit la momentul nepotrivit, când mai multe proiecte trebuiau să se lanseze. Totuși, în această perioadă de 5 ani s-a schimbat modul de gândire al oamenilor. Acum, oamenii sunt preocupați de monitorizare, de ceea ce ar înseamna case sau vehicule conectate dacă nu există măsuri de protecție imbatabile. Practic, Columbus este un exemplu că această tranziție către viitor va fi destul de lentă.

Columbus din Ohio este al 14-lea oraș ca mărime din Statele Unite și trebuia să devină primul smart city din țară. A câștigat fonduti datorită planurilor sale: chioșcuri inteligente care să ajute localnicii și turiștii să plănuiască o călătorie, cu mașini autonome și conectate între ele, cu case inteligente ale rezidenților.

Din păcate, 5 ani mai târziu orașul nu este cu mult mai inteligent. În februarie 2020 au fost lansate autobuzele autonome de către EasyMile. A durat 15 zile: o frână neașteptată a făcut ca un pasager să ajungă la spital iar serviciul a fost oprit.

#columbus #smart city #tranzitie #planuri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.