Primul salariu al Olgăi Țăpordei - 800 de lei. De ce astăzi și permite să vorbească atât de relaxat despre mii de euro

Primul salariu pe care l-a avut Olga Țăpordei, femeie de afaceri, consultant în crearea brandului personal și domeniul HoReCa a fost de doar 800 de lei. Despre asta a votbit în cadrul unui interviu oferit bloggerului Dorin Galben.

Totuși, Olga Țăpordei vorbește astăzi foarte relaxat despre conractele de mii de euro pe care le semnează în consultanță.

Întrebată de Dorin Galben, cum de reușește să fie într-atât de încrezută, Țăpordei a explicat următoarele:

Dorin Galben: Și tu acum ești pe contract?

Oga Țăpordei: Da!

Dorin Galben: Dar tu vorbești foarte relaxat despre bani. Nu îți este incomod.

Olga Țăpordei: Dar de ce să îmi fie incomod?

Dorin Galben: La noi am văzut foarte mulți oameni care se incomodează ca altcineva să nu creadă că câștigă prea mult… Că este prea bogat. Că prea mulți bani ia pentru servicii care nu sunt atât de costisitoare.

Olga Țăpordei: Dorin, primnul meu salariu a fost de 800 de lei. Eu am muncit ca să ajung unde sunt momentan. Da, asta nu înseamnă că eu prestez cele mai perfecte servicii. Piața este plină. Am și eu clienți nemulțumiți, am și eu gafe în ceea ce fac. Până la urmă, fiecare își știe prețul. Fiecare înțelege care este impactul serviciilor pe care el le prestează.

Anterior, Olga Țăpordei a vorbit în cadrul unui interviu pentru Olga Iftodii (If to talk) că valoarea consultanței pe care ar oferă ar fi evaluată la mii de euro lunar, în funcție de întreg spectrul de servicii oferite.

#Olga Țapordei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.