Procurorul Munteanu dă din casă! A developat schema prin care a clasat dosarul de milioane la plângerea Eximbank

Procurorul General Ion Munteanu se confruntă cu acuzații grave de complicitate cu organizații criminale, în contextul unor dosare clasate în mod dubios. Conducerea Procuraturii Generale, sub coordonarea lui Munteanu a gestionat cu multiple încălcări și abuzuri dosarul lui Alexei Damaschin și al companiei SRL Invizibil, fiind prejudiciați cu suma de 27,7 milioane de lei. Acest dosar este parte din scandalul dosarelor false administrate de fostului judecător Iurie Țurcan (n.r. fostul judecător Iurie Țurcan a fost învinuit de administrarea a 24 de dosare false, prin substituirea actelor din dosare și adoptarea deciziilor cu date anterioare false), patru dintre care îl vizează direct Alexei Damaschin. Aceste dosare au legătură cu organizația criminală a lui Ion Lambantu, care este acuzat de delapidări din Banca de Economii (dosar pe rol) și implicarea în schemele de excrocherii cu licitațiile regizate (dosarul clasat abuziv) cu EXIMBANK SA Grupo Veneto Banca (Italia).

În luna februarie 2024, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în vederea atragerii la răspundere a Procurorului General, Ion Munteanu, pentru implicarea directă în clasarea dosarului penal anchetat timp de șapte ani, prin încălcarea legii Procuraturii și a Codului Penal.

Chiar dacă procedura prevede un termen limită de 30 de zile pentru răspuns sau acțiuni procedurale, răspunsul a venit abia pe 12 august 2024. Menționăm că anterior acestei date, Grupul media REALITATEA a transmis în adresa CSP o solicitare de informare pe acest subiect.

Trebuie de menționat că la data depunerii sesizării de către Alexei Damaschin, Ion Munteanu deținea funcția de Procuror General interimar. Coincidență sau nu, dar Damaschin a primit răspunsul la sesizarea sa doar după ce Munteanu a fost numit Procuror General. Astfel, Damaschin împreună cu avocații săi exprimă bănuieli rezonabile că intenționat au fost tăinuite materialele cu privire la dosar, pentru ca Munteanu să fie numit în fruntea Procuraturii. În același timp, Alexei Damaschin menționează că există suspiciunea că Procuratura Generală este capturată de persoane interesate de a executa o justiție selectivă, la comandă.

În răspunsul lui Munteanu către președintele CSP, Dumitru Obadă, cel dintâi recunoaște că dosarul lui Alexei Damaschin a fost clasat urmare unor presiuni și influențe din afara Procuraturii.

Astfel, în scrisoarea adresată pe 21 februarie 2024 către Dumitru Obadă, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Ion Munteanu a oferit mai multe explicații cu privire la clasarea dosarului și cei implicați în proces. Chiar dacă dosarul era pregătit pentru a fi transmis în instanță, iar ARBI avea în procedură aplicarea sechestrului pe suma prejudiciului cauzat, Munteanu explică, că “Temei pentru emiterea la 22.09.2023 a ordonanței de retragere a cauzei penale nr: 2017018007 din exercitarea Procuraturii Anticorupție și transmiterea acesteia procurorului delegat din Procuratura Generală pentru exercitarea atribuțiilor de procuror pentru misiuni speciale Ion Pripa, pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale, au constituit, plângerea adresata în acest context de către BC „Eximbank” SA în adresa Procuraturii Generale al 07.09.2023 și 22.09.2023.”

De asemenea, Munteanu direct indică că la baza alegerii anume a procurorului Ion Pripa pentru examinarea acestui dosar a fost faptul că acest procuror a examinat anterior plângeri similare ale EXIMBANK către Ambasada Italiei, Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Consiliului Superior al Magistraturii, Președintelui Republicii Moldova, Primului-ministru al Republicii Moldova si Guvernatorului Băncii Naționale.

După examinarea minuțioasă a dosarului format din peste 30 de volume, după 2 luni, procurorul cu misiuni speciale Ion Pripa “… examinând materialele cauzei penale nominalizate, analizând argumentele de fapt si de drept în coraport cu probele acumulate pe caz, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Cobzac Daniel si Aftene Sergiu, din lipsa în acțiunile acestora a elementelor constitutive ale componentelor de infracțiune…”.

Menționăm că procurorul cu misiuni speciale Ion Pripa este coleg cu alt procuror cu misiuni speciale Roman Eremciuc, nașul de cununie a fostului procuror la Procuratura Anticorupție – Vasile Moroșanu, ginerele lui Ion Lambantu și fost subaltern a lui Ion Munteanu.

Atragem atenția asupra faptului, că în explicația sa către CSP, Munteanu vorbește despre Eximbank SA unde fondator este Eximbank SA INTESA SPA (Spania), deși infracțiunea a fost săvârșită de SA Grupo Veneto Banca (Italia), care a fost lichidată în 2018. Or, cele două sunt entități juridice diferite. Fapt constatat și adjudecat condrom hotărârii de judecată a Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2021, dosarul nr/2rci-207/21.

Alexei Damaschin explică că infracțiunea constă în faptul SRL INVIZIBIL a fost prejudiciată cu 27,7 milioane de lei. În baza probelor deținute, reiese că organizația criminală a lui Ion Lambantu – fondator 50% și director financiar al SRL Invizibil este protejată prin acțiune și inacțiune de Procurorului General Ion Munteanu din perioada când activa în calitate de procuror în Procuratura Anticorupție. Ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant al părții vătămate și de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 15 octombrie 2015 pe cauza penală nr.2010978060 este probă directă că Ion Munteanu fiind în funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție și a constatat faptul că Ion Lambantu a organizat o grupare criminală care a săvârșit infracțiuni prevăzute de art.328 alin(3) lit.b),d) și art.307 alin. (2) lit.c) Cod Penal, iar prin activitatea sa criminală fondatorul 50%, directorul financiar al SRL Invizibil a prejudiciat compania cu suma de 27,7 milioane de lei. Ion Lambantu în această infracțiune are rolul de instigator, organizator și beneficiar. Totodată, chiar dacă Munteanu în cadrul cauzei penale constată faptele infracționale săvârșite de Ion Lambantu, procurorul Munteanu nu-i dă statut în cauza penală conform infracțiunilor stabilite. În același timp, Munteanu nu a luat nicio măsură pentru a stopa activitatea criminală a grupării criminale Lambantu.

În acest sens, Alexei Damaschin, unul dintre fondatorii (50%) SRL INVIZIBIL a depus plângerea la Consiliul Superior al Procurorilor în data de 29.01.2024 pentru atragerea la răspundere a lui Ion Munteanu.

Pe acest dosar, parte vătămată este și Boris Untu, care la rândul său a fost prejudiciat în dosarul EXIMBANK. În cadrul proceselor în care Boris Untu este parte vătămată, a fost constatat faptul distrugerii probelor din cauza penală 217018007, de către procurorii Ion Munteanu și Ion Pripa, cu scopul mușamalizării cazului infracțional. Pe aceste fapte au fost depuse cererile corespunzătoare în Curtea de Apel și în adresa lui Ion Munteanu, Procuror General.

În concluzie, Alexei Damaschin se întreabă: „Apare întrebarea, în condițiile în care asupra lui Ion Munteanu planează suspiciunile de săvârșire a unei infracțiuni, de ce CSP nu a făcut public acest fapt și a i-a admis dosarul în concurs pentru funcția de Procuror General. Or, admiterea dosarului ar fi putut da peste cap planul de capturare a Procuraturii Generale prin intermediul lui Ion Munteanu”.

Menționăm că în data de 6 septembrie Alexei Damaschin a primit răspunsul de la CSP că în data de 18 septembrie va avea loc examinare sesizării depusă din 18 februarie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munteanu #procuratura #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bursa Internațională a Moldovei este un operator nou pe piața de capital din Republica Moldova. În august, BIMx a primit licența și autorizațiile necesare pentru administrarea unei piețe reglementate și a unui sistem multilateral de tranzacționare. Ce este, de fapt, această bursă, cum funcționează și ce oportunități poate oferi companiilor și investitorilor? Într-un interviu pentru IPN, directoarea generală a BIMx, Veronica Arpintin, a vorbit despre rolul noii burse, accesul la finanțare, investițiile și dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova.

Bună ziua! Doamna Arpintin, spuneți-ne ce este Bursa Internațională a Moldovei și ce operațiuni pot fi derulate prin intermediul acesteia?

Bună ziua, vă mulțumesc pentru invitație și mă bucur să vorbim astăzi despre acest subiect, în premieră, la voi. Este important să înțelegem mecanismul bursei, dar și instrumentele care pot fi folosite. Aceste instrumente sunt diferite și aduc avantaje atât celor care investesc – companii, cât și cetățeni de rând, dar și celor care au nevoie de finanțare.

Și aici nu ne limităm doar la întreprinderi. Putem vorbi și despre municipalități, pentru că fiecare dintre noi își dorește transport modern, stații de epurare a apei de calitate, iar aceste proiecte pot fi finanțate inclusiv prin instrumentele pieței de capital. Trebuie să fim informați și să înțelegem că, în calitate de cetățeni, putem contribui la finanțarea bugetului de stat din economiile noastre, prin instrumentele de titluri de valoare de stat, așa-numitele eVMS-uri. Este o gamă foarte largă de lucruri pe care trebuie să le învățăm.

Bursa Internațională a Moldovei este o întreprindere, un parteneriat public-privat între Guvernul Republicii Moldova, cu o participație de 20%, și sectorul privat, reprezentat de Bursa de Valori București, BNC-urile din Republica Moldova, companii de asigurare, companii din zona de microfinanțare și inclusiv o companie distribuitoare de resurse energetice. Această varietate ne permite ca deciziile care sunt luate și vor fi luate în continuare de acest operator să fie echilibrate și să reprezinte multe dintre sectoarele care au nevoie și vor accesa, dar și vor fi expuse prin această piață pentru finanțare sau utilizarea instrumentelor financiare.

De ce avea nevoie Republica Moldova de această bursă? Ce problemă a pieței de capital își propune BIMx să rezolve?

În Republica Moldova, majoritatea finanțărilor, de exemplu pentru finanțarea activității antreprenorilor, vin din sectorul bancar, aproximativ 95%, și este foarte bine. Sectorul bancar este stabil și oferă produse și servicii foarte calitative. Totodată, dacă ne uităm la media din Uniunea Europeană sau urmărim cifrele din pieța SUA care este mult mai dezvoltată în acest sens, observăm că sursele de finanțare sunt diversificate. Sunt și surse de finanțare pe care le poți accesa prin piața de capital, adică prin burse, inclusiv prin bănci.

Diversificarea întotdeauna este benefică, pentru că oferă mai multe oportunități. În primul rând, trebuie să înțelegem că, dacă discutăm despre întreprinderi, acestea deseori sunt limitate în accesarea unor finanțări care, bineînțeles, încep cu finanțarea bancară, datorită diferiților factori. Poate au mai puțin gaj sau sunt deja expuse la unele creditări, ori modelul lor de business nu permite accesarea liniilor de credit prin bănci. Totodată, atunci când asemenea companii doresc implementarea unor proiecte mai mari, au nevoie de finanțare, au reputație, pentru că bursa, piața de capital este despre încredere, despre reputație. Pot să se adreseze și să emită fie pentru un împrumut, obligațiuni pentru piața de capital, fie să devină societate pe acțiuni și să invite alți parteneri în acționariat pentru a crește afacerea.

De ce este important anume în acest moment? Suntem în pragul multor schimbări legate de conectarea cu piața UE. Companiile care au o strategie de durată medie și lungă înțeleg foarte bine că pregătirea pentru acest pas este importantă, atât pentru creșterea competitivității aici, în Republica Moldova, cât și pentru expansiunea pe alte piețe, pentru că se deschid mai multe uși. Atunci când acești antreprenori se gândesc la creșterea, modernizarea și finanțarea afacerii, deja se vor gândi nu doar prin prisma finanțării bancare, dar și prin prisma pieței de capital.

Și nu în ultimul rând, aș vrea să prezint și o altă parte. Aș vrea să prezint viziunea unui cetățean simplu, care, pentru păstrarea sau acumularea capitalului, are nevoie de anumite instrumente. La moment, printre aceste instrumente se numără depozitele la bancă, investițiile în apartamente, dar vedem și că piața imobiliară deja a ajuns la un anumit prag, iar creșterea ulterioară este mai puțin posibilă, reieșind din analizele pe care noi le vedem. Și cetățenii se gândesc unde și cum să investească banii pe care i-au acumulat, ca să le crească în valoare și să aibă un beneficiu, un alt beneficiu.

Cunoaștem foarte bine expresia că banii trebuie să lucreze pentru noi și, totodată, atunci când cetățenii vor avea posibilitatea de a investi, de a procura, fie de a participa în acționariatul anumitor companii, fie de a investi prin intermediul obligațiunilor, impactul prezenței pieței de capital ar fi foarte benefic. În primul rând, ne va aduce la un alt nivel de administrare a vieții și a părții financiare, ceea ce, la moment, este o parte a unei culturi civilizate a unui om într-o țară dezvoltată și, totodată, va structura mai bine cultura de consum și siguranța financiară pe care noi urmează să ne-o construim pentru viitor.

Aici am sesizat două subiecte pe care aș vrea să le discutăm puțin mai detaliat, în primul rând, privind decizia de a investi. De exemplu, un investitor a decis să investească, cum ar arăta, pas cu pas, drumul acestuia de la decizia „vreau să investesc” până la cumpărarea unei acțiuni sau a unei obligațiuni?

Acesta este un subiect foarte important și vă mulțumesc pentru întrebare. Eu cred că, înainte să facem un pas, fie să procurăm un automobil, fie să investim, fie să procurăm altceva, noi urmează să fim instruiți. Este absolut periculos când se fac pași importanți pentru viața noastră, pentru finanțele noastre, fără cunoștințele care urmează să stea la baza acestor decizii.

Studiile nu reprezintă neapărat un studiu universitar. Sunt foarte multe surse în diferite limbi, în limba română, în limba engleză, bineînțeles, și în alte limbi, care pot fi accesate, astfel încât persoana să ia prima sa decizie despre investiții. În discuțiile noastre cu colegii din România, noi am identificat că dezvoltarea acestei deprinderi de a investi începe cu investiții în titluri de valoare de stat, astfel încât încrederea în instrumentele Ministerului Finanțelor este foarte mare. Atunci când persoanele încasează primele venituri, pe care deja le văd fizic ca intrări în conturile sale, atunci se mai fac și pașii următori.

În ceea ce privește instrumentele care vor fi oferite pe platforma noastră, vom depune un efort informațional și educațional. Această etapă va începe un pic mai târziu, mai spre finele acestui an sau începutul anului următor, și este un moment potrivit pentru a se iniția în acest domeniu, pentru a face concluzii și pași corecți.

Totodată, să revenim la creditul bancar. Dumneavoastră ați menționat anterior că bursa ar putea oferi companiilor o alternativă la creditul bancar. Ce înseamnă acest lucru, în practică, pentru companiile din Republica Moldova?

Aș vrea să vin cu o precizare. Până la alternativă, aceste instrumente oferă o finanțare complementară, pentru că noi nu suntem în zona de competiție cu sectorul bancar. Suntem în zona în care, împreună, ajutăm companiile să crească. Creditele bancare au avantajele proprii și multe dintre companiile din Republica Moldova care au accesat această sursă și s-au dezvoltat le înțeleg și le cunosc foarte bine. Atunci când vorbim despre acest instrument complementar, el se adresează unelor probleme sau necesități pe care le are fiecare companie în parte.

Dacă comparăm cu vizita la medic, putem spune că o persoană are durere de cap, dar fiecare cauză a acestei dureri se tratează diferit. Așa și instrumentele pieței de capital se aplică asemenea unui medicament atunci când există o nevoie pentru a o soluționa. La nivel general și la nivel european, companiile care doresc o creștere, internaționalizare, accesează bursele, devin publice, anume cu scopul de a-și dezvolta imaginea, de a atrage investitori serioși, de a implementa proiecte serioase, inclusiv pentru a atrage furnizori de calitate.

Noi cunoaștem cazuri în Republica Moldova când unele companii, pentru a avea posibilitatea să lucreze cu furnizori de produse și echipamente de o calitate înaltă, trebuie să dovedească că sunt companii serioase, transparente, că nu produc daune mediului, pentru că aceste companii raportează la nivel internațional, fiind și ele listate. Astfel, accesarea instrumentelor oferă nu doar acces la finanțare în sens clasic, dar și alte avantaje, pe care deja fiecare antreprenor care va considera aplicarea către instrumentele bursei le va analiza în mod special, în dependență de problemele și necesitățile sale.

Revenind la internaționalizare, printre acționarii BIMx se numără și Bursa de Valori București, dar și bănci și companii din Republica Moldova. Ce înseamnă, în practică, această componență internațională? Va putea un investitor din România sau din altă țară să investească pe piața din Moldova?

Parteneriatul cu BVB este esențial pentru crearea bursei, pentru că noi utilizăm și know-how-ul acestei burse, sistemul de tranzacționare. Cum ați spus de la bun început, noi urmăm obiectivul și misiunea noastră, care este să construim în Republica Moldova un sistem de tranzacționare sigur și aliniat la cele mai bune practici oferite de BVB. Totodată, aș vrea să fie foarte clar: suntem unități diferite, iar sistemele noastre sunt conectate tehnic, nu și operațional.

Operaționalizarea bursei nu va permite imediat lucrul și pe piața României și viceversa. Cu timpul, bineînțeles, după ce se setează în Republica Moldova și piața, care este la etapa foarte inițială de dezvoltare, și, sigur, după intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, această posibilitate de a colabora, de a face un listing dual, de exemplu, sau de a atrage investitori din România pentru procurarea acțiunilor sau investiții în obligațiuni în Republica Moldova va fi posibilă, dar, la moment, e prematur să vorbim despre acest lucru.

În România, piața de capital s-a dezvoltat timp de 30 de ani, bursa la fel. În cazul nostru, noi chiar suntem la etapa inițială de dezvoltare și trebuie să fim realiști: avem nevoie de timp ca să creștem și să ne adaptăm la cerințele pieței moderne.

Știm că BIMx a primit licența de operator de piață și autorizațiile pentru piața reglementată și sistemul multilateral de tranzacționare. Ce urmează acum? Când vom avea primele tranzacții? Aveți deja companii care se pregătesc să intre pe piață?

Aveți dreptate, în august am obținut licența pentru operator de piață. Dacă am compara cu construcția unei case, am obținut avizul pentru proiect.

Acum finalizăm construcția acestei case, în cazul nostru – ajustările sistemului de tranzacționare, admiterea brokerilor, simulările, instruirile. Pentru ca în cel mai apropiat timp să putem lista. Probabil vom începe cu obligațiuni, pe platforma Bursei Internaționale a Moldovei. Ce este ferm și sigur, deși nu vă pot da acum o dată exactă, este că este un proces destul de complex și responsabil și ține de mai multe aspecte de securitate.

Totodată, vreau să vă confirm că discutăm și cu companii private care doresc să aplice pentru utilizarea instrumentelor bursei, dar această parte de informație este deja o informație cu titlu de secret comercial.

Despre investiții, dumneavoastră ați menționat anterior cât de importantă este educația financiară. Cât de pregătiți considerați că sunt moldovenii pentru investiții la bursă?

Pot să vorbesc din experiența de zi cu zi pe care o am, despre prietenii pe care îi cunosc și despre comunitatea în care activez. Vin din sectorul bancar și, oricum, în mediul meu, persoanele sunt inițiate, au și investiții, inclusiv în România și în alte țări. Totodată, activând anterior în instituții internaționale, la fel am avut investiții.

Acest lucru pare organic și foarte simplu atunci când îl cunoști. Dar când discuți cu alte persoane, cu părinții noștri, cu colegi din alte sfere economice, înțelegi că această cunoștință este la un nivel inițial. Noi toți cunoaștem că există bursă. Noi am privit câteva filme, am citit cărțile lui Theodor Dreiser și cunoaștem despre acest instrument, însă în viața noastră nu îl aplicăm masiv.

În alte țări, unde am avut acces să văd și sistemul educațional în școli, este foarte interesant fenomenul că sarcinile la matematică sunt formate calculând, de exemplu, procente sau, pentru exerciții de înmulțire sau pierdere, cu unele exemple din piața de capital. De exemplu, dacă la noi sarcinile sunt cu trei mere și patru pere, acolo sunt exemple introduse din școală, ca și copiii să aibă acces la această informație și să înțeleagă cum funcționează piața de capital, înmulțirea, pierderea, procentajul și curbele.

Noi deja suntem în discuții cu parteneri străini, inclusiv cu instituții notorii din străinătate, una dintre care fiind Frankfurt School of Management, ca să aducem aceste cunoștințe pe teritoriul Republicii Moldova, în forma în care noi le putem consuma și asimila. Aici este probabil, la fel, o sarcină destul de complicată: să oferim aceste informații într-o formă care va fi înțeleasă corect, care să educe cetățenii noștri nu doar pentru a investi, dar și pentru a-și proteja investiția, pentru a evita fraudele, ceea ce acum se întâmplă foarte des.

La fraude să ne oprim un pic, deoarece într-adevăr, este un fenomen des întâlnit acum la noi. Cum ar putea oamenii să le evite și să nu se lase mințiți?

Este o regulă de prudență pe care trebuie să o învățăm și să o aplicăm de fiecare dată. Să ne păstrăm datele personale și să nu le introducem pe pagini web pe care nu le cunoaștem. Întotdeauna trebuie să apelăm doar la sursele oficiale – pagina web oficială a bursei, de exemplu, sau paginile web ale brokerilor și ale băncilor cu care lucrați. Astfel, putem evita să devenim victime ale tentativelor de fraudă, care apar, pe de o parte, din cauza încrederii prea mari și, pe de altă parte, din cauza lipsei de cunoștințe despre finanțe.

Cum ați dori să arate Bursa Internațională a Moldovei în următorii ani? Care ar trebui să fie rezultatele pentru ca să spuneți că proiectul a avut succes?

Aici reprezint și viziunea acționarilor și, împreună cu acționarii, am agreat că misiunea noastră este să creăm o platformă prin care toți cei care doresc să investească să poată investi și înmulți capitalurile care se vor forma sau care deja există în familii, iar cei care au nevoie de finanțare să poată aplica la instrumente diverse.

Împreună cu acționarii și cu susținerea autorităților, sperăm ca în cinci ani, să avem un număr de cetățeni care investesc prin instrumentele pieței de capital. Sperăm că apariția bursei va permite dezvoltarea și a segmentului de pensii private, care este un aspect destul de important. Înțelegem dificultatea sistemului de pensii și necesitatea unei susțineri, dar această susținere poate fi și mai mare în cazul în care se adaugă și elementul de pensie privată.

Să avem companii care să ducă foarte bine în contextul aderării la UE, să fie competitive și să formeze, împreună cu celelalte companii din țările UE, o economie UE puternică și sustenabilă. Sustenabilitatea este foarte importantă și din punct de vedere ecologic.

Noi deja am observat și problemele legate de lipsa apei, de costurile resurselor energetice. Sperăm foarte mult că, în trei-cinci ani, vom avea și obligațiuni verzi expuse pe piața de capital a Republicii Moldova, astfel încât să avem cât mai multe proiecte care nu dăunează mediului dar contribuie la creșterea economică.

Și, nu în ultimul rând, pentru noi este importantă incluziunea tuturor. Bursa oferă posibilitatea și femeilor, și bărbaților, și persoanelor din zonele rurale, și celor din urbane să investească și să înmulțească banii pe care îi au. Fie o mie de lei pe lună, fie sume mai mari, dar aceasta este oportunitatea care se oferă tuturor și toți vor avea această posibilitate.

Cu această ocazie, mă bucur să invit antreprenorii și pe cei care sunt interesați de acest domeniu la Forumul Pieței de Capital, care se organizează pe 28 septembrie, în cadrul Moldova Business Week.

Doamna Arpintin, vă mulțumesc pentru discuție și sper că va fi de folos atât companiilor, cât și oamenilor de rând.

Vă mulțumesc mult!

Iana Zaporojan, IPN