Procurorul Munteanu dă din casă! A developat schema prin care a clasat dosarul de milioane la plângerea Eximbank

17 Sept. 2024, 09:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Sept. 2024, 09:00 // Actual //  bani.md

Procurorul General Ion Munteanu se confruntă cu acuzații grave de complicitate cu organizații criminale, în contextul unor dosare clasate în mod dubios. Conducerea Procuraturii Generale, sub coordonarea lui Munteanu a gestionat cu multiple încălcări și abuzuri dosarul lui Alexei Damaschin și al companiei SRL Invizibil, fiind prejudiciați cu suma de 27,7 milioane de lei. Acest dosar este parte din scandalul dosarelor false administrate de fostului judecător Iurie Țurcan (n.r. fostul judecător Iurie Țurcan a fost învinuit de administrarea a 24 de dosare false, prin substituirea actelor din dosare și adoptarea deciziilor cu date anterioare false), patru dintre care îl vizează direct Alexei Damaschin. Aceste dosare au legătură cu organizația criminală a lui Ion Lambantu, care este acuzat de delapidări din Banca de Economii (dosar pe rol) și implicarea în schemele de excrocherii cu licitațiile regizate (dosarul clasat abuziv) cu EXIMBANK SA Grupo Veneto Banca (Italia).

În luna februarie 2024, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în vederea atragerii la răspundere a Procurorului General, Ion Munteanu, pentru implicarea directă în clasarea dosarului penal anchetat timp de șapte ani, prin încălcarea legii Procuraturii și a Codului Penal.

Chiar dacă procedura prevede un termen limită de 30 de zile pentru răspuns sau acțiuni procedurale, răspunsul a venit abia pe 12 august 2024. Menționăm că anterior acestei date, Grupul media REALITATEA a transmis în adresa CSP o solicitare de informare pe acest subiect.

Trebuie de menționat că la data depunerii sesizării de către Alexei Damaschin, Ion Munteanu deținea funcția de Procuror General interimar. Coincidență sau nu, dar Damaschin a primit răspunsul la sesizarea sa doar după ce Munteanu a fost numit Procuror General. Astfel, Damaschin împreună cu avocații săi exprimă bănuieli rezonabile că intenționat au fost tăinuite materialele cu privire la dosar, pentru ca Munteanu să fie numit în fruntea Procuraturii. În același timp, Alexei Damaschin menționează că există suspiciunea că Procuratura Generală este capturată de persoane interesate de a executa o justiție selectivă, la comandă.

În răspunsul lui Munteanu către președintele CSP, Dumitru Obadă, cel dintâi recunoaște că dosarul lui Alexei Damaschin a fost clasat urmare unor presiuni și influențe din afara Procuraturii.

Astfel, în scrisoarea adresată pe 21 februarie 2024 către Dumitru Obadă, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Ion Munteanu a oferit mai multe explicații cu privire la clasarea dosarului și cei implicați în proces. Chiar dacă dosarul era pregătit pentru a fi transmis în instanță, iar ARBI avea în procedură aplicarea sechestrului pe suma prejudiciului cauzat, Munteanu explică, că “Temei pentru emiterea la 22.09.2023 a ordonanței de retragere a cauzei penale nr: 2017018007 din exercitarea Procuraturii Anticorupție și transmiterea acesteia procurorului delegat din Procuratura Generală pentru exercitarea atribuțiilor de procuror pentru misiuni speciale Ion Pripa, pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale, au constituit, plângerea adresata în acest context de către BC „Eximbank” SA în adresa Procuraturii Generale al 07.09.2023 și 22.09.2023.”

De asemenea, Munteanu direct indică că la baza alegerii anume a procurorului Ion Pripa pentru examinarea acestui dosar a fost faptul că acest procuror a examinat anterior plângeri similare ale EXIMBANK către Ambasada Italiei, Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Consiliului Superior al Magistraturii, Președintelui Republicii Moldova, Primului-ministru al Republicii Moldova si Guvernatorului Băncii Naționale.

După examinarea minuțioasă a dosarului format din peste 30 de volume, după 2 luni, procurorul cu misiuni speciale Ion Pripa “… examinând materialele cauzei penale nominalizate, analizând argumentele de fapt si de drept în coraport cu probele acumulate pe caz, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Cobzac Daniel si Aftene Sergiu, din lipsa în acțiunile acestora a elementelor constitutive ale componentelor de infracțiune…”.

Menționăm că procurorul cu misiuni speciale Ion Pripa este coleg cu alt procuror cu misiuni speciale Roman Eremciuc, nașul de cununie a fostului procuror la Procuratura Anticorupție – Vasile Moroșanu, ginerele lui Ion Lambantu și fost subaltern a lui Ion Munteanu.

Atragem atenția asupra faptului, că în explicația sa către CSP, Munteanu vorbește despre Eximbank SA unde fondator este Eximbank SA INTESA SPA (Spania), deși infracțiunea a fost săvârșită de SA Grupo Veneto Banca (Italia), care a fost lichidată în 2018. Or, cele două sunt entități juridice diferite. Fapt constatat și adjudecat condrom hotărârii de judecată a Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2021, dosarul nr/2rci-207/21.

Alexei Damaschin explică că infracțiunea constă în faptul SRL INVIZIBIL a fost prejudiciată cu 27,7 milioane de lei. În baza probelor deținute, reiese că organizația criminală a lui Ion Lambantu – fondator 50% și director financiar al SRL Invizibil este protejată prin acțiune și inacțiune de Procurorului General Ion Munteanu din perioada când activa în calitate de procuror în Procuratura Anticorupție. Ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant al părții vătămate și de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 15 octombrie 2015 pe cauza penală nr.2010978060 este probă directă că Ion Munteanu fiind în funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție și a constatat faptul că Ion Lambantu a organizat o grupare criminală care a săvârșit infracțiuni prevăzute de art.328 alin(3) lit.b),d) și art.307 alin. (2) lit.c) Cod Penal, iar prin activitatea sa criminală fondatorul 50%, directorul financiar al SRL Invizibil a prejudiciat compania cu suma de 27,7 milioane de lei. Ion Lambantu în această infracțiune are rolul de instigator, organizator și beneficiar. Totodată, chiar dacă Munteanu în cadrul cauzei penale constată faptele infracționale săvârșite de Ion Lambantu, procurorul Munteanu nu-i dă statut în cauza penală conform infracțiunilor stabilite. În același timp, Munteanu nu a luat nicio măsură pentru a stopa activitatea criminală a grupării criminale Lambantu.

În acest sens, Alexei Damaschin, unul dintre fondatorii (50%) SRL INVIZIBIL a depus plângerea la Consiliul Superior al Procurorilor în data de 29.01.2024 pentru atragerea la răspundere a lui Ion Munteanu.

Pe acest dosar, parte vătămată este și Boris Untu, care la rândul său a fost prejudiciat în dosarul EXIMBANK. În cadrul proceselor în care Boris Untu este parte vătămată, a fost constatat faptul distrugerii probelor din cauza penală 217018007, de către procurorii Ion Munteanu și Ion Pripa, cu scopul mușamalizării cazului infracțional. Pe aceste fapte au fost depuse cererile corespunzătoare în Curtea de Apel și în adresa lui Ion Munteanu, Procuror General.

În concluzie, Alexei Damaschin se întreabă: „Apare întrebarea, în condițiile în care asupra lui Ion Munteanu planează suspiciunile de săvârșire a unei infracțiuni, de ce CSP nu a făcut public acest fapt și a i-a admis dosarul în concurs pentru funcția de Procuror General. Or, admiterea dosarului ar fi putut da peste cap planul de capturare a Procuraturii Generale prin intermediul lui Ion Munteanu”.

Menționăm că în data de 6 septembrie Alexei Damaschin a primit răspunsul de la CSP că în data de 18 septembrie va avea loc examinare sesizării depusă din 18 februarie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Sept. 2026, 11:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Sept. 2026, 11:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a majorat puternic rata de bază în ultimele luni, însă efectul asupra creditelor acordate populației și companiilor rămâne, deocamdată, surprinzător de redus, susține economistul Veaceslav Ioniță, care a analizat modul în care deciziile BNM se transmit în economie.

Potrivit economistului, în aprilie rata de bază era de 5%, după care au urmat patru majorări consecutive: la 6,5% în mai, 7% în iunie, 7,5% în august și 9% din 17 septembrie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani.

Explicația oficială pentru înăsprirea politicii monetare este inflația. În august, rata anuală a inflației a ajuns la aproape 7%, față de 6,3% în iulie, depășind limita superioară a coridorului țintit de BNM.

Ioniță atrage însă atenția că o parte importantă a presiunilor inflaționiste vine din zone asupra cărora rata de bază are o influență directă redusă. În august, carburanții s-au scumpit într-o singură lună cu 6,6%, iar motorina cu peste 18%, în timp ce inflația care exclude alimentele, carburanții și prețurile reglementate era de 5,44%.

„BNM nu poate ieftini prin rata de bază petrolul de pe piețele internaționale, gazul importat sau materia primă agricolă mondială”, explică economistul.

Politica monetară poate însă acționa indirect, prin temperarea cererii, stimularea economisirii, influențarea anticipațiilor inflaționiste și limitarea riscului ca un șoc extern temporar să se transforme într-o creștere generalizată a prețurilor.

Problema, potrivit lui Ioniță, este că acest mecanism funcționează în prezent foarte slab în Republica Moldova.

Comparând luna aprilie, când rata de bază era la 5%, cu luna august, economistul constată că dobânzile efectiv achitate de populație și companii s-au modificat foarte puțin.

Astfel, dobânzile la creditele ipotecare au crescut de la circa 8% în aprilie la aproximativ 8,1% în august. Creditele de consum s-au scumpit de la aproximativ 10,7% la 11%, iar creditele pentru agenții economici – de la circa 8,4% la 8,6%.

Potrivit analizei, instrumentul care reacționează cel mai vizibil la majorarea ratei de bază este piața valorilor mobiliare de stat. Chiar și aici însă, transmisia este considerabil mai slabă decât în episodul inflaționist din 2022.

Ioniță arată că, raportat la o majorare ipotetică de 10 puncte procentuale a ratei de bază, datele din ultimele luni indică o creștere de aproximativ 1,9 puncte procentuale la valorile mobiliare de stat, circa 1,1 puncte la creditele de consum, numai 0,5 puncte la creditele pentru întreprinderi și aproximativ 0,4 puncte la creditele ipotecare.

„Cu alte cuvinte, semnalul dat de BNM se transmite în economie, dar cu o intensitate foarte redusă”, constată economistul.

Pentru populație, Ioniță vede și o veste bună: până în prezent, majorarea ratei de bază nu a dus la o scumpire importantă a creditelor ipotecare. În pofida creșterii ratei BNM de la 5% la 9%, dobânzile la creditele imobiliare noi au rămas practic în jurul nivelului de 8%.

Economistul avertizează însă că acest lucru nu înseamnă că dobânzile nu ar putea crește în lunile următoare, întrucât politica monetară acționează cu întârziere, iar efectele complete ale majorărilor din august și septembrie nu au avut încă timp să ajungă în piață.

„BNM a majorat puternic rata de bază, dar economia reală încă aproape că nu a simțit această majorare”, concluzionează Veaceslav Ioniță.