Procurorul Munteanu dă din casă! A developat schema prin care a clasat dosarul de milioane la plângerea Eximbank

17 Sept. 2024, 09:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Sept. 2024, 09:00 // Actual //  bani.md

Procurorul General Ion Munteanu se confruntă cu acuzații grave de complicitate cu organizații criminale, în contextul unor dosare clasate în mod dubios. Conducerea Procuraturii Generale, sub coordonarea lui Munteanu a gestionat cu multiple încălcări și abuzuri dosarul lui Alexei Damaschin și al companiei SRL Invizibil, fiind prejudiciați cu suma de 27,7 milioane de lei. Acest dosar este parte din scandalul dosarelor false administrate de fostului judecător Iurie Țurcan (n.r. fostul judecător Iurie Țurcan a fost învinuit de administrarea a 24 de dosare false, prin substituirea actelor din dosare și adoptarea deciziilor cu date anterioare false), patru dintre care îl vizează direct Alexei Damaschin. Aceste dosare au legătură cu organizația criminală a lui Ion Lambantu, care este acuzat de delapidări din Banca de Economii (dosar pe rol) și implicarea în schemele de excrocherii cu licitațiile regizate (dosarul clasat abuziv) cu EXIMBANK SA Grupo Veneto Banca (Italia).

În luna februarie 2024, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în vederea atragerii la răspundere a Procurorului General, Ion Munteanu, pentru implicarea directă în clasarea dosarului penal anchetat timp de șapte ani, prin încălcarea legii Procuraturii și a Codului Penal.

Chiar dacă procedura prevede un termen limită de 30 de zile pentru răspuns sau acțiuni procedurale, răspunsul a venit abia pe 12 august 2024. Menționăm că anterior acestei date, Grupul media REALITATEA a transmis în adresa CSP o solicitare de informare pe acest subiect.

Trebuie de menționat că la data depunerii sesizării de către Alexei Damaschin, Ion Munteanu deținea funcția de Procuror General interimar. Coincidență sau nu, dar Damaschin a primit răspunsul la sesizarea sa doar după ce Munteanu a fost numit Procuror General. Astfel, Damaschin împreună cu avocații săi exprimă bănuieli rezonabile că intenționat au fost tăinuite materialele cu privire la dosar, pentru ca Munteanu să fie numit în fruntea Procuraturii. În același timp, Alexei Damaschin menționează că există suspiciunea că Procuratura Generală este capturată de persoane interesate de a executa o justiție selectivă, la comandă.

În răspunsul lui Munteanu către președintele CSP, Dumitru Obadă, cel dintâi recunoaște că dosarul lui Alexei Damaschin a fost clasat urmare unor presiuni și influențe din afara Procuraturii.

Astfel, în scrisoarea adresată pe 21 februarie 2024 către Dumitru Obadă, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Ion Munteanu a oferit mai multe explicații cu privire la clasarea dosarului și cei implicați în proces. Chiar dacă dosarul era pregătit pentru a fi transmis în instanță, iar ARBI avea în procedură aplicarea sechestrului pe suma prejudiciului cauzat, Munteanu explică, că “Temei pentru emiterea la 22.09.2023 a ordonanței de retragere a cauzei penale nr: 2017018007 din exercitarea Procuraturii Anticorupție și transmiterea acesteia procurorului delegat din Procuratura Generală pentru exercitarea atribuțiilor de procuror pentru misiuni speciale Ion Pripa, pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale, au constituit, plângerea adresata în acest context de către BC „Eximbank” SA în adresa Procuraturii Generale al 07.09.2023 și 22.09.2023.”

De asemenea, Munteanu direct indică că la baza alegerii anume a procurorului Ion Pripa pentru examinarea acestui dosar a fost faptul că acest procuror a examinat anterior plângeri similare ale EXIMBANK către Ambasada Italiei, Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Consiliului Superior al Magistraturii, Președintelui Republicii Moldova, Primului-ministru al Republicii Moldova si Guvernatorului Băncii Naționale.

După examinarea minuțioasă a dosarului format din peste 30 de volume, după 2 luni, procurorul cu misiuni speciale Ion Pripa “… examinând materialele cauzei penale nominalizate, analizând argumentele de fapt si de drept în coraport cu probele acumulate pe caz, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Cobzac Daniel si Aftene Sergiu, din lipsa în acțiunile acestora a elementelor constitutive ale componentelor de infracțiune…”.

Menționăm că procurorul cu misiuni speciale Ion Pripa este coleg cu alt procuror cu misiuni speciale Roman Eremciuc, nașul de cununie a fostului procuror la Procuratura Anticorupție – Vasile Moroșanu, ginerele lui Ion Lambantu și fost subaltern a lui Ion Munteanu.

Atragem atenția asupra faptului, că în explicația sa către CSP, Munteanu vorbește despre Eximbank SA unde fondator este Eximbank SA INTESA SPA (Spania), deși infracțiunea a fost săvârșită de SA Grupo Veneto Banca (Italia), care a fost lichidată în 2018. Or, cele două sunt entități juridice diferite. Fapt constatat și adjudecat condrom hotărârii de judecată a Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2021, dosarul nr/2rci-207/21.

Alexei Damaschin explică că infracțiunea constă în faptul SRL INVIZIBIL a fost prejudiciată cu 27,7 milioane de lei. În baza probelor deținute, reiese că organizația criminală a lui Ion Lambantu – fondator 50% și director financiar al SRL Invizibil este protejată prin acțiune și inacțiune de Procurorului General Ion Munteanu din perioada când activa în calitate de procuror în Procuratura Anticorupție. Ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant al părții vătămate și de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 15 octombrie 2015 pe cauza penală nr.2010978060 este probă directă că Ion Munteanu fiind în funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție și a constatat faptul că Ion Lambantu a organizat o grupare criminală care a săvârșit infracțiuni prevăzute de art.328 alin(3) lit.b),d) și art.307 alin. (2) lit.c) Cod Penal, iar prin activitatea sa criminală fondatorul 50%, directorul financiar al SRL Invizibil a prejudiciat compania cu suma de 27,7 milioane de lei. Ion Lambantu în această infracțiune are rolul de instigator, organizator și beneficiar. Totodată, chiar dacă Munteanu în cadrul cauzei penale constată faptele infracționale săvârșite de Ion Lambantu, procurorul Munteanu nu-i dă statut în cauza penală conform infracțiunilor stabilite. În același timp, Munteanu nu a luat nicio măsură pentru a stopa activitatea criminală a grupării criminale Lambantu.

În acest sens, Alexei Damaschin, unul dintre fondatorii (50%) SRL INVIZIBIL a depus plângerea la Consiliul Superior al Procurorilor în data de 29.01.2024 pentru atragerea la răspundere a lui Ion Munteanu.

Pe acest dosar, parte vătămată este și Boris Untu, care la rândul său a fost prejudiciat în dosarul EXIMBANK. În cadrul proceselor în care Boris Untu este parte vătămată, a fost constatat faptul distrugerii probelor din cauza penală 217018007, de către procurorii Ion Munteanu și Ion Pripa, cu scopul mușamalizării cazului infracțional. Pe aceste fapte au fost depuse cererile corespunzătoare în Curtea de Apel și în adresa lui Ion Munteanu, Procuror General.

În concluzie, Alexei Damaschin se întreabă: „Apare întrebarea, în condițiile în care asupra lui Ion Munteanu planează suspiciunile de săvârșire a unei infracțiuni, de ce CSP nu a făcut public acest fapt și a i-a admis dosarul în concurs pentru funcția de Procuror General. Or, admiterea dosarului ar fi putut da peste cap planul de capturare a Procuraturii Generale prin intermediul lui Ion Munteanu”.

Menționăm că în data de 6 septembrie Alexei Damaschin a primit răspunsul de la CSP că în data de 18 septembrie va avea loc examinare sesizării depusă din 18 februarie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.