Profituri fabuloase de la jocurile de noroc neautorizate. ASP i-a prins pe „afaceriști”

Agenția Servicii Publice (ASP) a identificat 1072 pagini web/platforme/aplicaţii prin intermediul cărora erau accesate jocurile de noroc neautorizate.

Agenția Servicii Publice susține că a identificat pe Instagram o nouă platformă neautorizată de prestare a serviciilor în domeniul jocurilor de noroc – @1win.moldova. Aceasta avea indicată drept adresă de activitate str. Puşkin, 47 (mun. Chișinău). De fapt, la această locație funcționează una dintre subdiviziunile teritoriale ale ASP – Centrul multifuncţional nr. 2.

În această ordine de idei, Agenția Servicii Publice informează că în subdiviziunile teritoriale ale ASP, platforme de înregistrare a participanţilor pentru depunerea mijloacelor financiare pentru pariuri la competiţiile sportive nu există, iar servicii de extragere a câștigurilor şi alte servicii tangențiale cu activitatea în domeniul jocurilor de noroc, nu sunt prestate. În măsura în care autorităţile de anchetă au fost sesizate cu privire la platforma neautorizată @1win.moldova, ASP dezaprobă activitatea platformelor neautorizate de jocuri de noroc, exclude coparticiparea în activităţi care nu îi sunt caracteristice şi apelează la atragerea la răspundere a subiecţilor care activează ilicit.

Potrivit prevederilor legale, organizarea şi desfășurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția întreținerii cazinourilor, constituie monopol de stat, iar gestionarea activității în domeniul jocurilor de noroc este realizată de către stat prin intermediul Loteriei Naționale a Moldovei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#jocuri de noroc #platforma #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.