Promisiuni de 10%, realitate de 1%: Economia Moldovei se îneacă în criză

Republica Moldova ar urma să înregistreze în anul 2025 o creștere economică de doar 1,3%, potrivit noii prognoze prezentate de ministra Economiei, Doina Nistor. Estimarea reprezintă o revizuire în jos față de cifra de 3,7%, anunțată anterior de predecesorul său Dumitru Alaiba.

Anunțul a fost făcut de ministra Economiei în cadrul unui podcast publicat de Ziarul de Gardă. Doina Nistor a explicat că noua proiecție reflectă efectele persistente ale crizelor regionale, secetei severe care a afectat grav agricultura, precum și impactul războiului din Ucraina și instabilitatea lanțurilor comerciale internaționale. De asemenea, scăderea exporturilor și nivelul ridicat al inflației contribuie la deteriorarea perspectivei de creștere.

„Dezvoltarea economică este o strategie de durată. Investițiile făcute astăzi vor începe să dea roade în următorii ani”, a declarat Nistor, sugerând că guvernul mizează pe efectele pozitive pe termen mediu și lung ale reformelor actuale.

În anul 2024, economia Moldovei aproape a stagnat, cu o creștere de doar 0,1%, ceea ce accentuează tendința de frânare a redresării post-pandemie și post-criză energetică.

Pe când se afla în funcție, Dumitru Alaiba estima în toamna anului 2023 o traiectorie pozitivă pentru perioada următoare: 3% în 2025, 3,3% în 2026 și 3,7% în 2027, cu obiectivul ambițios de a atinge o creștere economică de 10% anual în următorul deceniu.

#nistor #prognoza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.