Provincia care impune o „taxă de nevaccinat”. Premierul vrea să fie primul din țară care îi penalizează financiar

Provincia canadiană Quebec va impune o „taxă de nevaccinat” pentru cetățenii cărora nu li s-a administrat nici măcar o doză de ser anti-COVID, notează BBC.

Premierul provinciei, Francois Legault, susține că vrea să fie primul din țară care îi penalizează financiar pe cei care încă nu s-au vaccinat. Motivul acestei decizii ar fi faptul că doar aproximativ 12,8% dintre cetățeni nu s-au vaccinat anti-COVID, dar rata acestora în secțiile de terapie intensivă este de aproape 50%.

În timpul unei conferințe de presă, Francois Legault a notat faptul că cei care nu au primit nici măcar o doză până în acest moment vor trebui să plătească o „contribuție”. Suma nu a fost încă decisă, dar aceasta va fi „semnificativă”, conform premierului provinciei Quebec.

„Cred că acum este o chestiune de corectitudine pentru cei 90% care au făcut unele sacrificii. Le datorăm acest tip de măsură”, a declarat Francois Legault.

Săptămâna trecută, provincia a impus necesitatea prezentării certificatului digital la intrarea în magazinele de alcool și canabis; iar un lockdown de noapte este impus între orele 22:00 și 5:00.

În Montreal, cel mai mare oraș din Quebec, spitalele sunt aproape pline. În ultimele 24 de ore au fost raportate 62 de decese din cauza virusului SARS-CoV-2, ducând numărul total la 12.028. Toate acestea sunt invocate în decizia premierului Francois Legault de a impune o „taxă de nevaccinat”.

1/2 Même si les adultes non vaccinés représentent 10% de la population, ils représentent la moitié des hospitalisations-COVID aux soins intensifs.
C’est un fardeau énorme sur notre réseau de la santé. pic.twitter.com/bykpvPAmX1

— François Legault (@francoislegault) January 11, 2022

#taxa de nevaccinat #Quebec #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.