Provincia care impune o „taxă de nevaccinat”. Premierul vrea să fie primul din țară care îi penalizează financiar

Provincia canadiană Quebec va impune o „taxă de nevaccinat” pentru cetățenii cărora nu li s-a administrat nici măcar o doză de ser anti-COVID, notează BBC.

Premierul provinciei, Francois Legault, susține că vrea să fie primul din țară care îi penalizează financiar pe cei care încă nu s-au vaccinat. Motivul acestei decizii ar fi faptul că doar aproximativ 12,8% dintre cetățeni nu s-au vaccinat anti-COVID, dar rata acestora în secțiile de terapie intensivă este de aproape 50%.

În timpul unei conferințe de presă, Francois Legault a notat faptul că cei care nu au primit nici măcar o doză până în acest moment vor trebui să plătească o „contribuție”. Suma nu a fost încă decisă, dar aceasta va fi „semnificativă”, conform premierului provinciei Quebec.

„Cred că acum este o chestiune de corectitudine pentru cei 90% care au făcut unele sacrificii. Le datorăm acest tip de măsură”, a declarat Francois Legault.

Săptămâna trecută, provincia a impus necesitatea prezentării certificatului digital la intrarea în magazinele de alcool și canabis; iar un lockdown de noapte este impus între orele 22:00 și 5:00.

În Montreal, cel mai mare oraș din Quebec, spitalele sunt aproape pline. În ultimele 24 de ore au fost raportate 62 de decese din cauza virusului SARS-CoV-2, ducând numărul total la 12.028. Toate acestea sunt invocate în decizia premierului Francois Legault de a impune o „taxă de nevaccinat”.

1/2 Même si les adultes non vaccinés représentent 10% de la population, ils représentent la moitié des hospitalisations-COVID aux soins intensifs.
C’est un fardeau énorme sur notre réseau de la santé. pic.twitter.com/bykpvPAmX1

— François Legault (@francoislegault) January 11, 2022

#taxa de nevaccinat #Quebec #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.