Provincia care impune o „taxă de nevaccinat”. Premierul vrea să fie primul din țară care îi penalizează financiar

Provincia canadiană Quebec va impune o „taxă de nevaccinat” pentru cetățenii cărora nu li s-a administrat nici măcar o doză de ser anti-COVID, notează BBC.

Premierul provinciei, Francois Legault, susține că vrea să fie primul din țară care îi penalizează financiar pe cei care încă nu s-au vaccinat. Motivul acestei decizii ar fi faptul că doar aproximativ 12,8% dintre cetățeni nu s-au vaccinat anti-COVID, dar rata acestora în secțiile de terapie intensivă este de aproape 50%.

În timpul unei conferințe de presă, Francois Legault a notat faptul că cei care nu au primit nici măcar o doză până în acest moment vor trebui să plătească o „contribuție”. Suma nu a fost încă decisă, dar aceasta va fi „semnificativă”, conform premierului provinciei Quebec.

„Cred că acum este o chestiune de corectitudine pentru cei 90% care au făcut unele sacrificii. Le datorăm acest tip de măsură”, a declarat Francois Legault.

Săptămâna trecută, provincia a impus necesitatea prezentării certificatului digital la intrarea în magazinele de alcool și canabis; iar un lockdown de noapte este impus între orele 22:00 și 5:00.

În Montreal, cel mai mare oraș din Quebec, spitalele sunt aproape pline. În ultimele 24 de ore au fost raportate 62 de decese din cauza virusului SARS-CoV-2, ducând numărul total la 12.028. Toate acestea sunt invocate în decizia premierului Francois Legault de a impune o „taxă de nevaccinat”.

1/2 Même si les adultes non vaccinés représentent 10% de la population, ils représentent la moitié des hospitalisations-COVID aux soins intensifs.
C’est un fardeau énorme sur notre réseau de la santé. pic.twitter.com/bykpvPAmX1

— François Legault (@francoislegault) January 11, 2022

#taxa de nevaccinat #Quebec #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.