Putin rămâne fără arma secretă cu care poate șantaja Chișinăul! Moldovenii fug pe capete din Rusia

Migranții moldoveni care muncesc în Rusia a părăsit într-un număr foarte mare țara. La începutul lunii mai 2022, în Federația Rusă erau 76.645 de persoane, potrivit unui studiu realizat de specialiști de la Institutul de Analiză Socială și Prognoză al Academiei Ruse de Economie și Administrație Publică din subordinea Președintelui Federației Ruse (RANEPA), relatează mold-street.com.

În urmă cu exact un an, la începutul lunii mai 2021, numărul cetățenilor moldoveni în Rusia s-a înjumătățit, iar față de mai 2020, s-a redus de aproximativ 3,5 ori. Față de mai 2019, numărul moldovenilor din Federația Rusă a scăzut de peste patru ori, iar față de sfârșitul anului 2014, reducerea a fost de aproximativ 7,5 ori.

Autorii studiului notează că dintre migranții statelor CSI, numărul moldovenilor care au părăsit țara a fost cel mai mare.

De exemplu, din 2014 până în mai 2022, numărul azerilor a scăzut de aproximativ trei ori, kazahi și ucraineni – de 2,5 ori, armeni – de 1,5 ori. În același timp, numărul migranților din Belarus nu sa schimbat, iar al celor din Kârgâzstan și Tadjikistan chiar a crescut.

„Migrația forței de muncă devine din ce în ce mai puțin diversificată: 83% dintre migranți sunt cetățeni din Asia Centrală: Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan (în 2019, ponderea cetățenilor acestor țări a fost de 72% din total, iar în 2015 – 65%). Față de 2019, numărul migranților din aceste trei țări a scăzut cu doar 12%, în timp ce numărul migranților din Moldova și Ucraina a scăzut de 5 ori, din Azerbaidjan de aproape 2 ori, iar din Armenia cu 40%”, precizează experții.

Potrivit studiului, la începutul lunii mai 2022, în Rusia se aflau aproximativ șase milioane de cetățeni străini, dintre care 91% proveneau din țările CSI. Totodată, cei care muncesc sunt în număr de 3,35 milioane.

Migranții moldoveni sunt arma secretă a lui Putin pe care o utilizează pentru a șantaja Chișinăul. Astfel, moldovenii care nu au acte de ședere în Rusia sunt amendați sau chiar expulzați cu aplicarea interdicției de intrare în Federația Rusă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#munca #migranti #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.