Putin rămâne fără arma secretă cu care poate șantaja Chișinăul! Moldovenii fug pe capete din Rusia

Migranții moldoveni care muncesc în Rusia a părăsit într-un număr foarte mare țara. La începutul lunii mai 2022, în Federația Rusă erau 76.645 de persoane, potrivit unui studiu realizat de specialiști de la Institutul de Analiză Socială și Prognoză al Academiei Ruse de Economie și Administrație Publică din subordinea Președintelui Federației Ruse (RANEPA), relatează mold-street.com.

În urmă cu exact un an, la începutul lunii mai 2021, numărul cetățenilor moldoveni în Rusia s-a înjumătățit, iar față de mai 2020, s-a redus de aproximativ 3,5 ori. Față de mai 2019, numărul moldovenilor din Federația Rusă a scăzut de peste patru ori, iar față de sfârșitul anului 2014, reducerea a fost de aproximativ 7,5 ori.

Autorii studiului notează că dintre migranții statelor CSI, numărul moldovenilor care au părăsit țara a fost cel mai mare.

De exemplu, din 2014 până în mai 2022, numărul azerilor a scăzut de aproximativ trei ori, kazahi și ucraineni – de 2,5 ori, armeni – de 1,5 ori. În același timp, numărul migranților din Belarus nu sa schimbat, iar al celor din Kârgâzstan și Tadjikistan chiar a crescut.

„Migrația forței de muncă devine din ce în ce mai puțin diversificată: 83% dintre migranți sunt cetățeni din Asia Centrală: Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan (în 2019, ponderea cetățenilor acestor țări a fost de 72% din total, iar în 2015 – 65%). Față de 2019, numărul migranților din aceste trei țări a scăzut cu doar 12%, în timp ce numărul migranților din Moldova și Ucraina a scăzut de 5 ori, din Azerbaidjan de aproape 2 ori, iar din Armenia cu 40%”, precizează experții.

Potrivit studiului, la începutul lunii mai 2022, în Rusia se aflau aproximativ șase milioane de cetățeni străini, dintre care 91% proveneau din țările CSI. Totodată, cei care muncesc sunt în număr de 3,35 milioane.

Migranții moldoveni sunt arma secretă a lui Putin pe care o utilizează pentru a șantaja Chișinăul. Astfel, moldovenii care nu au acte de ședere în Rusia sunt amendați sau chiar expulzați cu aplicarea interdicției de intrare în Federația Rusă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#munca #migranti #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.