Răni adânci în agricultură! Producția agricolă scade dramatic, iar cultura de rapiță și cereale sunt aproape distruse

Producția agricolă din Republica Moldova s-a comprimat cu 15% în anul 2024 față de anul anterior, ca urmare a scăderii semnificative a producției vegetale cu 22,9%, în contrast cu creșterea producției animaliere de 5,7%, arată datele Biroului Național de Statistică.

În 2024, ponderea producției vegetale în totalul producției agricole a fost de aproximativ 64%, în timp ce producția animaliere a reprezentat 36%. În 2023, aceste procente erau de 71% și 29%, respectiv.

Recolta din 2024 a fost marcată de o micșorare semnificativă a volumului principalelor culturi agricole, printre care: rapița – cu 59,5%, cereale și leguminoase boabe – cu 32,8% (inclusiv porumb pentru boabe – cu 47%, grâu – cu 23,5%, orz – cu 17,6%), sfeclă de zahăr – cu 31,9%, struguri – cu 30,6%, fructe, nuci și pomușoare – cu 22,4%, cartofi – cu 21,5%, floarea soarelui – cu 19% și soia – cu 18,4%.

În ceea ce privește tipurile de exploatații agricole, întreprinderile agricole au produs majoritatea volumului de sfeclă de zahăr (94,5%), rapiță (87,1%), cereale și leguminoase pentru boabe (94%) și floarea soarelui (68,5%). În schimb, majoritatea altor culturi, cum ar fi cartofii (90,5%), legumele (83,7%), strugurii (63,4%), fructele, nucile și pomușoarele (63,7%), au fost produse în gospodăriile populației și gospodăriile țărănești.

Pe de altă parte, producția animaliere a înregistrat o creștere, în special în cazul animalelor în greutate vie (+6,6%), ouălor (+3,4%) și laptelui (+2,3%). În întreprinderile agricole, efectivele de animale au crescut semnificativ comparativ cu 2024, cu 14,8% în cazul porcinelor, 12,8% în cazul ovinelor și caprinelor, 12,3% în cazul păsărilor și 4,6% în cazul bovinelor. Totuși, în gospodăriile populației, șeptelul de animale a scăzut, cu excepția ovinelor și caprinelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#seceta #productie #fermieri #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.