„Rechini pe cocaină”. Ce efecte au drogurile aruncate în ocean de către traficanții de ocazie

23 Iul. 2023, 07:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Iul. 2023, 07:31 // Actual //  bani.md

Comportamentul aberant observat la unii rechini în largul coastelor Floridei ar putea fi rezultatul ingerării de către aceştia a pachetelor cu cocaină aruncate peste bord de traficanţii de ocazie, relatează The Observer.
Ar putea fi scenariul următorului film apocaliptic cu tematică marină: oamenii de ştiinţă cred că rechinii înfometaţi s-ar putea înfrupta din pachetele cu droguri pe care le găsesc aruncate în largul coastelor Floridei.

Discovery a realizat un documentar care examinează dacă prădătorii oceanului se înfruptă într-adevăr din drogurile pe care le găsesc plutind pe apă, după ce sunt aruncate peste bord de traficanţii de ocazie. Cercetătorii marini care au realizat emisiunea spun că scopul documentarului merge dincolo de divertisment.

„Rechini pe cocaină este un titlu atrăgător pentru a pune în lumină o problemă reală, şi anume că tot ceea ce folosim, tot ceea ce fabricăm, tot ceea ce introducem în corpul nostru, ajunge în fluxurile noastre de ape reziduale şi în corpurile de apă naturale, iar aceste vieţuitoare acvatice de care depindem pentru a supravieţui sunt apoi expuse la asta”, a declarat dr. Tracy Fanara, inginer de mediu din Florida şi membru principal al echipei de cercetare.

„Am văzut studii cu produse stupefiante, cocaină, metamfetamine, ketamină, toate acestea, în care peştii sunt afectaţi de droguri. Dacă aceste pachete cu cocaină sunt o sursă punctuală de poluare, este foarte plauzibil ca rechinii să fie afectaţi de această substanţă chimică. Cocaina este atât de solubilă, încât oricare dintre aceste pachete se deschide doar puţin, integritatea structurală este distrusă şi drogul se dizolvă în apă”, a explicat cercetătoarea.

În cercetările lor, efectuate pe parcursul a şase zile pe mare în Florida Keys, lanţul de insule sensibile din punct de vedere ecologic din sudul statului, Fanara şi biologul marin britanic Tom Hird au observat rechini care prezentau comportamente bizare. Un rechin ciocan, o specie care de obicei înoată departe de oameni, a venit direct spre scafandri, mişcându-se neregulat. De asemenea, au observat un rechin de nisip care înota în cercuri în timp ce se concentra asupra unui obiect imaginar.

Cercetătorii au efectuat şi experimente, inclusiv aruncând falşi baloţi în apă, din care mulţi dintre rechini au muşcat, şi încărcând bile de momeală cu praf de peşte foarte concentrat pentru a simula cocaina. Efectul, au spus cercetătorii, a fost asemănător cu cel al momelei asupra felinelor. „Este cel mai bun lucru pe care îl găsesc şi le dă foc la creier. O nebunie”, spune Hird.

Fanara a explicat că au ales zona Florida Keys pentru că o convergenţă a curenţilor oceanici face ca regiunea să fie „preponderentă” pentru baloţii plutitori de cocaină.

Florida serveşte ca punct de escală pentru cantităţi mari de droguri care ajung în SUA din America de Sud, iar pachetele de cocaină învelite în plastic sunt adesea pierdute pe mare sau aruncate peste bord de traficanţii urmăriţi de forţele de ordine.

Luna trecută, Paza de Coastă a SUA a anunţat că a recuperat narcotice ilegale din apele din Caraibe şi din sudul Floridei în valoare de peste 186 de milioane de dolari. Dar astfel de capturi au un impact redus asupra unei industrii care funcţionează la niveluri record.
„În timp ce filmam în Keys, baloţi de cocaină au ajuns la ţărm, de două ori într-o săptămână, aşa că este o problemă foarte răspândită”, a declarat Fanara. Cât de multă cocaină au ingerat rechinii, a spus ea, a fost imposibil de determinat pe baza unor experimente care au fost doar precursoare.
În lunile următoare, Fanara intenţionează să colaboreze cu alţi cercetători marini din Florida pentru a lua probe de sânge de la unii dintre rechini ca să evalueze nivelul de cocaină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!