„Rechini pe cocaină”. Ce efecte au drogurile aruncate în ocean de către traficanții de ocazie

23 Iul. 2023, 07:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Iul. 2023, 07:31 // Actual //  bani.md

Comportamentul aberant observat la unii rechini în largul coastelor Floridei ar putea fi rezultatul ingerării de către aceştia a pachetelor cu cocaină aruncate peste bord de traficanţii de ocazie, relatează The Observer.
Ar putea fi scenariul următorului film apocaliptic cu tematică marină: oamenii de ştiinţă cred că rechinii înfometaţi s-ar putea înfrupta din pachetele cu droguri pe care le găsesc aruncate în largul coastelor Floridei.

Discovery a realizat un documentar care examinează dacă prădătorii oceanului se înfruptă într-adevăr din drogurile pe care le găsesc plutind pe apă, după ce sunt aruncate peste bord de traficanţii de ocazie. Cercetătorii marini care au realizat emisiunea spun că scopul documentarului merge dincolo de divertisment.

„Rechini pe cocaină este un titlu atrăgător pentru a pune în lumină o problemă reală, şi anume că tot ceea ce folosim, tot ceea ce fabricăm, tot ceea ce introducem în corpul nostru, ajunge în fluxurile noastre de ape reziduale şi în corpurile de apă naturale, iar aceste vieţuitoare acvatice de care depindem pentru a supravieţui sunt apoi expuse la asta”, a declarat dr. Tracy Fanara, inginer de mediu din Florida şi membru principal al echipei de cercetare.

„Am văzut studii cu produse stupefiante, cocaină, metamfetamine, ketamină, toate acestea, în care peştii sunt afectaţi de droguri. Dacă aceste pachete cu cocaină sunt o sursă punctuală de poluare, este foarte plauzibil ca rechinii să fie afectaţi de această substanţă chimică. Cocaina este atât de solubilă, încât oricare dintre aceste pachete se deschide doar puţin, integritatea structurală este distrusă şi drogul se dizolvă în apă”, a explicat cercetătoarea.

În cercetările lor, efectuate pe parcursul a şase zile pe mare în Florida Keys, lanţul de insule sensibile din punct de vedere ecologic din sudul statului, Fanara şi biologul marin britanic Tom Hird au observat rechini care prezentau comportamente bizare. Un rechin ciocan, o specie care de obicei înoată departe de oameni, a venit direct spre scafandri, mişcându-se neregulat. De asemenea, au observat un rechin de nisip care înota în cercuri în timp ce se concentra asupra unui obiect imaginar.

Cercetătorii au efectuat şi experimente, inclusiv aruncând falşi baloţi în apă, din care mulţi dintre rechini au muşcat, şi încărcând bile de momeală cu praf de peşte foarte concentrat pentru a simula cocaina. Efectul, au spus cercetătorii, a fost asemănător cu cel al momelei asupra felinelor. „Este cel mai bun lucru pe care îl găsesc şi le dă foc la creier. O nebunie”, spune Hird.

Fanara a explicat că au ales zona Florida Keys pentru că o convergenţă a curenţilor oceanici face ca regiunea să fie „preponderentă” pentru baloţii plutitori de cocaină.

Florida serveşte ca punct de escală pentru cantităţi mari de droguri care ajung în SUA din America de Sud, iar pachetele de cocaină învelite în plastic sunt adesea pierdute pe mare sau aruncate peste bord de traficanţii urmăriţi de forţele de ordine.

Luna trecută, Paza de Coastă a SUA a anunţat că a recuperat narcotice ilegale din apele din Caraibe şi din sudul Floridei în valoare de peste 186 de milioane de dolari. Dar astfel de capturi au un impact redus asupra unei industrii care funcţionează la niveluri record.
„În timp ce filmam în Keys, baloţi de cocaină au ajuns la ţărm, de două ori într-o săptămână, aşa că este o problemă foarte răspândită”, a declarat Fanara. Cât de multă cocaină au ingerat rechinii, a spus ea, a fost imposibil de determinat pe baza unor experimente care au fost doar precursoare.
În lunile următoare, Fanara intenţionează să colaboreze cu alţi cercetători marini din Florida pentru a lua probe de sânge de la unii dintre rechini ca să evalueze nivelul de cocaină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2026, 14:59 // Actual //  Ursu Victor

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!