Recunoaşterea facială se răspândește activ în viaţa ruşilor. Chiar și la supermarket ”se plăteşte cu faţa”

11 Mart. 2021, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2021, 10:25 // Actual //  MD Bani

Recunoaşterea facială avansează cu viteză mare în Rusia – împânzită de camere de supraveghere de la metrou şi până la casa de marcat supermarketurilor – între progresul tehnologic şi temeri de derive în benficiul autorităţilor, relatează AFP.

Îţi dai masca de protecţie jos, te uiţi la cameră şi, gata, ţi-ai plătit cumpărăturile!

La casele automate ale unuia dintre principalele lanţuri de supermarketuri ruseşti, clienţii curioşi testează noutatea introdusă săptămâna aceasta la Moscova de X5, primul grup de distribuţie din ţară.

Grupul, din care fac parte supermarketurile omniprezente Perekrestok şi Piaterocika, s-a asociat cu sistemul de plată Visa şi Sberbank, cea mai importantă bancă rusească şi un gigant public, aflat în prezent în transformare într-un mastodont digital.

De la 52 câte există în prezent la Moscova, numărul supermarketurilor conectate la sistem urmează să crească la 3.000 în întreaga Rusie – până la sfârşitul lui 2021, declară pentru AFP directorul Inovaţiei la X5 Ivan Melnik.

”Este practic, nu trebuie să ai portofelul la tine sau să-ţi scoţi telefonul din buzunar. Trebuie doar să apeşi pe un buton şi plăteşti cu faţa”, declară Melnik.

El dă asigurări că aceste tranzacţii sunt ”sigure, securizate, criptate”, iar tentative de uzurpare a identităţii sunt excluse cu ajutorul unor camere de tip 3D, care măsoară adâncimea feţei.

”În cazul persoanelor în vârstă, bineînţeles că este ceva nou” şi poate antrena o ”pierdere a încrederii”, recunoaşte el. ”Dar eu consider această idee foarte cool”, declara rmarţi, pe un culoar al unui Perekrestok la Moscova, Andreï Epifanov, în vârstă de 28 de ani, un angajat al băncii private Alfa Bank.

PANDEMIA, CATALIZATOR

În spatele acestui sistem de află Sberbank care le propune de mai multe luni zecilor de milioane de clienţăi ai săi – grupul susţine că 70% din populaţia rusă îi utilizează serviciile – să-şi înregistreze datele biometrice pentru a accede la plata cu recunoaştere facială.

Pandemia de Covid-19 a provocat un salt înainte al acestor tehnologii.

”Dorinţa ruşilor de a se proteja în timpul pandemiei a propulsat cererea plăţilor fără numerar”, dă asigurări, într-un comunicat, Mihail Berner, însărcinatul Rusiei la Visa, care apreciază că această tendinţă va continua după pandemie.

Potrivit ediţiei de miercuri a cotidianului Kommersant, autorităţile sunt însă frustrate de înaintarea lentă a colectării datelor biometrice – lansată în 2018.

Obiectivul ar fi o creştere a numărului persoanelor care au cedat aceste date autorităţilor de la 164.000, în prezent, la peste 70 de milioane în doi ani, scrie news.ro.

Cotidianul, care citează o sursă din dosar, scrie că, în vederea unei accelerări a procesului, unele servicii publice ar putea să devină inaccesibile celor refractari.

„NU AM CONSIMŢIT!”

La Moscova, primăria şi-a consolidat uriaşul arsenal de peste 100.000 de camere de supraveghere – unul dintre cele mai importante din lume – şi l-a folosit pentru a controla respectarea izolării şi a carantinelor impuse din cauza Covid-19.

Metroul de la Moscova a început, în septembrie 2020, să monteze camere de recunoaştere facială pe porticuri. La începutul lui martie, oraşul a anunţat că toate staţiile de metrou din capitală sunt echipate cu aceste camere – deocamdată în vederea supravegherii, iar în curând în vederea plăţii.

”Numai persoanele care se află pe lista persoanelor căutate sunt controlate”, anunţa într-un interviu acordat site-ului Lenta.ru, la începutul lui martie, adjunctul directorului metroului, însărcinat cu securitatea, Andrei Kichighin.

”Informaţiile sunt stocate într-un centru de date la care au acces numai forţele de ordine”, anunţa el, precizând că de la lansarea acestui sistem, în septembrie, au fost arestate aproximativ 900 de persoane.

În vederea plăţii este necesară exprimarea consimţământului, însă nu este cazul şi în privinţa camerelor municipalităţii care folosesc recunoaşterea facială în vederea arestării unor presupuşi infractori.

”Potrivit legii, cetăţenii trebuie să consimtă la folosirea datelor biometrice, însă, în cazul recunoaşterii faciale, noi nu am consimţit”, tună o campanie împotriva ”supravegherii în masă”. Asociaţia apărării libertăţilor digitale Roskomsvoboda a lansat anul trecut o petiţie,

Îngrijorările au crescut în timpul manifestaţiilor de la începutul lui 2021 în susţinerea opozantului politic Aleksei Navalnîi.

O activistă de prim-plan diin opoziţie, Aliona Popva, a denunţat utilizarea recunoaşterii faciale în vederea identificării celor prezenţi la adunări.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!