„Regele low-cost ” ar putea ateriza în Republica Moldova după ce ungurii au anunțat că își cară avioanele din țară

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, aflat într-o vizită oficială la Dublin, a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții companiei aeriene Ryanair. Alături de Jason McGuinness, Director comercial Ryanair, și Raymond Kelliher, Director pentru dezvoltarea rutelor al companiei, oficialii au discutat despre posibilitatea operatorului irlandez să lanseze zboruri din și spre Republica Moldova. Ieri, compania low-cost Wizz-Air a anunțat într-un comunicat de presă că își suspendă zborurile din și spre Republica Moldova urmare a riscului de securitate.

Șeful legislativului le-a transmis reprezentanților companiei că țara noastră a progresat semnificativ la toate capitolele după discuția pe care reprezentanții Ryanair au avut-o la 11 noiembrie 2022 cu fostul ministru Andrei Spînu. De asemenea, le-a vorbit despre procedurile aplicate de autoritățile competente din Republica Moldova în scopul asigurării unui nivel corespunzător al siguranței și securității aeronautice, menționând că, potrivit analizei tuturor riscurilor, zborurile în spațiul aerian național pot fi efectuate în siguranță.

Președintele Parlamentului i-a asigurat pe reprezentanții Ryanair că autoritățile Republicii Moldova sunt deschise pentru a le oferi toate condițiile necesare pentru a veni la Chișinău. „Am ținut foarte mult să avem această discuție și sper să avem primele rezultate cât mai curând”, a menționat Președintele Parlamentului, Igor Grosu, la finalul discuțiilor.

Companiile low-cost, inclusiv Ryan Air au anunțat de mai multe ori că taxele aeroportuare mari îi împiedică dă vină în Republica Moldova.

Or, în țările vecine operatorii low-cost operează curse spre diferite destinații la prețuri care variază între 15 – 30 de euro. RyanAir a avut mai multe tentative de a veni în Republica Moldova, dar a refuzat din cauza taxelor mari.

Specialiștii susțin că politica de preţuri a unei companii low-cost diferă de cea a unei companii de linie. Costurile per fotoliu pentru un kilometru sunt calculate în funcţie de capacitatea avionului, nivelul de ocupare a locurilor din fiecare cursă, dar şi de taxele aeroportuare. Astfel, pentru a fi cât mai eficiente, aceste curse sunt efectuate pe distanţe cuprinse între două şi trei ore de zbor, cu aeronave a căror capacitate minimă e de 150 de locuri.

Cât costă o călătorie din Chişinău şi una din România

Paris. Cu rezervare de la Chişinău, un bilet de avion te costă 119 euro. Dacă decolezi din Bucureşti spre oraşul îndrăgostiţilor, zbori cu doar 20 de euro. Pentru un bilet de autocar Chişinău-Bucureşti mai scoţi din buzunar circa 260 de lei.

Madrid. Cu decolare din Chişinău, plăteşti 197 de euro. De la Târgu Mureş, doar 15 euro. Pentru a ajunge de la Chişinău la Târgu Mureş mai plăteşti circa 270 de lei, biletul de autocar.

Milano. Un zbor cu decolare din Chişinău costă 118 euro. În schimb, pentru un bilet de avion Timişoara-Milano poţi să plăteşti chiar şi 13 euro. Adaugă 40 de euro un zbor cu Carpatair de la Chişinău până în Timişoara.

Londra. De la Chişinău plăteşti 129 de euro pentru biletul de avion. De la Cluj-Napoca, plăteşti 24 de euro. Un bilet de autocar de la Chişinău la Cluj te costă 320 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ryan air #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.