Relațiile economice Moldova – UE! Exporturile pe piața comunitară s-au dublat, la 2,5 miliarde de dolari

Relațiile comerciale UE-Moldova sunt determinate de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) instituită în 2014 în cadrul Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. DCFTA a intrat în vigoare deplină în anul 2016. DCFTA a impulsionat exporturile totale ale Republicii Moldova în UE, compensând în întregime pierderile din scăderea exporturilor către CSI. Din anul 2016 livrările de produse pe piața comunitară s-au majorat cu de două ori, la aproape 2,5 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2022.

Exporturile Republicii Moldova în UE au început să crească după aplicarea Acordului de Liber schimb, când UE a acordat cote de export pentru anumite produse țării noastre. Acest lucru a contribuit la reorientarea către vest a exportatorilor moldoveni, în condițiile în care cea mai mare parte a companiilor moldovenești erau dependente de piața rusă. 30% dintre produsele moldovenești erau livrate în Federația Rusă.

Astfel, din 2015 exporturile moldovenești au crescut constant. Iar ultimele date ale Biroului Național de Statistică relevă că livrările de produse destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-februarie 2023, au totalizat 429,3 milioane dolari SUA (cu 3,5% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 62,4% în total exporturi, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2022.

Deși se aștepta că după implementarea DCFTA impactul asupra PIB-ului Republicii Moldova să fie unul semnificativ de 3,2% pe termen scurt, în realitate acesta s-a dovedit a fi de doar 0,49%, arată datele Centrul pentru Studii de Politică Europeană publicate în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Exportatorii moldoveni rămân în continuare vulnerabili de un număr de piețe limitat. Dacă înainte de anul 2006 exportul moldovenesc era excesiv de concentrat în Federația Rusă, în prezent principala piață este România cu o cotă de 33,6%. O altă problemă a producătorilor moldoveni este valoarea scăzută a produselor urmare a investițiilor mici în liniile de producție. Or, majoritatea se concentrează pe exportul de produse primare. De exemplu, potrivit datelor Balanței de Plăți a BNM, mai puțin de jumătate – 44% – din produsele exportate în UE sunt cele procesate. Este vorba de uleiul vegetal, zahărul, conservele din fructe și legume, băuturile, produsele de cofetărie și patiserie. De asemenea, 12,3% din exportul total de bunuri al Republicii Moldova înregistrat în anul 2022 au constituit reexporturile de bunuri după prelucrare pe teritoriul Republicii Moldova.

Ultimele datele ale Delegației UE la Chișinău relevă că potențialul de export, la capitolul fructe, este nevalorificat. Merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de 42,1 milioane de dolari. Or, Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de 35 milioane de dolari. Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se mai caută în special: struguri de 27,1 milioane de dolari, prune proaspete de 11,2 milioane de dolari și prunele uscate de 6,9 milioane de dolari.

Una dintre soluții pentru companiile moldovenești este implementarea programelor de suport tehnic și financiar pentru a le ajuta la creșterea capacităților de producție, stimularea investițiilor în fabricarea produselor cu valoare adăugată înaltă, promovarea identității de brand a produselor locale și extinderea contactelor producătorilor moldoveni cu potențialii parteneri din țările UE.

TOP-ul produselor Republicii Moldova vândute în UE

Delegația Uniunii Europene la Chișinău a publicat un top al produselor moldovenești, care sunt exportate în țările UE. Pe primul loc sunt mașini electrice și echipamente electrice cu un indicator de 510,4 milioane dolari.

În 2022, Republica Moldova a exportat în România mărfuri în valoare de peste 1,24 miliarde dolari, cu 48,9% mai mult decât în anul precedent. Următorii în clasamentul celor mai mari consumatori de produse moldovenești din UE sunt Italia și Germania, unde anul trecut au fost exportate bunuri moldovenești în valoare de 331,3 milioane dolari (+38%) și, respectiv, 230,8 milioane dolari (-6%).

#exporturi #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Vasile Tofan, a declarat în discursul susținut în Parlament că Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 20 de miliarde de lei și avertizează că situația finanțelor publice nu mai permite amânarea reformelor economice și fiscale.

Potrivit lui Tofan, în ultimii cinci ani cheltuielile bugetare au crescut de la 49 la 92 de miliarde de lei, însă investițiile nu au ținut pasul cu această evoluție. El a explicat că majorarea cheltuielilor a fost determinată în mare parte de crizele succesive, care au impus dublarea costurilor pentru protecția socială.

„Statul a trebuit să ajute oamenii să ridice pensiile sau să achite ajutoare la contor, însă asta nu a adus creștere. Am împărțit din ce am adunat, dar nu am produs în plus”, a afirmat premierul desemnat.

Vasile Tofan a atras atenția și asupra dezechilibrelor din sistemul de pensii și asigurări sociale. Potrivit acestuia, bugetul asigurărilor sociale are un deficit de 3,6 miliarde de lei, la care se adaugă alte 15 miliarde de lei alocate prestațiilor sociale. El a avertizat că actualul raport de doar 1,1 angajați la un pensionar riscă să agraveze și mai mult presiunea asupra bugetului dacă nu vor fi adoptate măsuri structurale.

În acest context, premierul desemnat a anunțat că una dintre prioritățile viitorului Guvern va fi restabilirea disciplinei bugetare. Programul de guvernare prevede reducerea deficitului bugetar raportat la PIB cu cel puțin două puncte procentuale până în 2029 și majorarea încasărilor fiscale, fără a pune presiune suplimentară asupra contribuabililor care își achită corect obligațiile. În schimb, Executivul își propune să combată economia informală, salariile „în plic”, evaziunea fiscală și să revizuiască sistematic cheltuielile publice pentru eliminarea programelor ineficiente.

Tofan a subliniat că Republica Moldova nu poate susține pe termen lung majorarea salariilor, pensiilor și investițiilor publice doar prin redistribuirea acelorași resurse, insistând că economia trebuie să producă mai multă valoare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a țării.