Rețea de benzinării: Proiectul Hotărârii ANRE pentru depășirea crizei, contravine legislației. Argumente

Reprezentanții companiei petroliere Bemol au reacționat după ce Consiliul de Administrare al ANRE a inițiat un proiect, prin care se propune o nouă metodologie de formare a prețurilor la produsele petroliere.

În cadrul unei declarații de presă, reprezentanții companiei BEMOL susțin că formatul în care este expus în prezent proiectul de Hotărâre ar putea duce la crearea unui monopol artificial pe piața petrolieră din țara noastră. „Proiectul Hotărârii al CA al ANRE, în formatul propus, contravine Legii 461 și, în mod inevitabil, va favoriza importatorii de produse petroliere și va deschide calea spre crearea unui monopol artificial pe piața petrolieră a Republicii Moldova”, se menționează în declarația semnată de către reprezentanții Bemol.

De asemenea, ei susțin că acel proiect de Hotărâre are mai multe carențe în ceea ce privește corespunderea la normele legale deja existente.

„Proiectul Hotărârii al CA al ANRE, care este propus spre consultări publice este în contradicție cu Legea nr. 461 cu privire la piața produselor petroliere (chiar dacă a fost apreciată ca fiind controversată și cu prevederi contradictorii). Legea nu prevede marja comercială la comercializarea cu ridicata a produselor petroliere, ca fiind una separată.

Îndemnăm ANRE să organizeze consultările în limita prevederilor stabilite de Legea 461 cu privire la piața produselor petroliere și să acționeze în mod transparent, obiectiv și realist”, se mai arată în declarație.

Ioniță, despre noul proiect ANRE: Absolut ilegal, cu toate elementele unei crime economice. CNA și PG să verifice

#ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.