Rețea de benzinării: Proiectul Hotărârii ANRE pentru depășirea crizei, contravine legislației. Argumente

Reprezentanții companiei petroliere Bemol au reacționat după ce Consiliul de Administrare al ANRE a inițiat un proiect, prin care se propune o nouă metodologie de formare a prețurilor la produsele petroliere.

În cadrul unei declarații de presă, reprezentanții companiei BEMOL susțin că formatul în care este expus în prezent proiectul de Hotărâre ar putea duce la crearea unui monopol artificial pe piața petrolieră din țara noastră. „Proiectul Hotărârii al CA al ANRE, în formatul propus, contravine Legii 461 și, în mod inevitabil, va favoriza importatorii de produse petroliere și va deschide calea spre crearea unui monopol artificial pe piața petrolieră a Republicii Moldova”, se menționează în declarația semnată de către reprezentanții Bemol.

De asemenea, ei susțin că acel proiect de Hotărâre are mai multe carențe în ceea ce privește corespunderea la normele legale deja existente.

„Proiectul Hotărârii al CA al ANRE, care este propus spre consultări publice este în contradicție cu Legea nr. 461 cu privire la piața produselor petroliere (chiar dacă a fost apreciată ca fiind controversată și cu prevederi contradictorii). Legea nu prevede marja comercială la comercializarea cu ridicata a produselor petroliere, ca fiind una separată.

Îndemnăm ANRE să organizeze consultările în limita prevederilor stabilite de Legea 461 cu privire la piața produselor petroliere și să acționeze în mod transparent, obiectiv și realist”, se mai arată în declarație.

Ioniță, despre noul proiect ANRE: Absolut ilegal, cu toate elementele unei crime economice. CNA și PG să verifice

#ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.