Rețea de benzinării: Proiectul Hotărârii ANRE pentru depășirea crizei, contravine legislației. Argumente

Reprezentanții companiei petroliere Bemol au reacționat după ce Consiliul de Administrare al ANRE a inițiat un proiect, prin care se propune o nouă metodologie de formare a prețurilor la produsele petroliere.

În cadrul unei declarații de presă, reprezentanții companiei BEMOL susțin că formatul în care este expus în prezent proiectul de Hotărâre ar putea duce la crearea unui monopol artificial pe piața petrolieră din țara noastră. „Proiectul Hotărârii al CA al ANRE, în formatul propus, contravine Legii 461 și, în mod inevitabil, va favoriza importatorii de produse petroliere și va deschide calea spre crearea unui monopol artificial pe piața petrolieră a Republicii Moldova”, se menționează în declarația semnată de către reprezentanții Bemol.

De asemenea, ei susțin că acel proiect de Hotărâre are mai multe carențe în ceea ce privește corespunderea la normele legale deja existente.

„Proiectul Hotărârii al CA al ANRE, care este propus spre consultări publice este în contradicție cu Legea nr. 461 cu privire la piața produselor petroliere (chiar dacă a fost apreciată ca fiind controversată și cu prevederi contradictorii). Legea nu prevede marja comercială la comercializarea cu ridicata a produselor petroliere, ca fiind una separată.

Îndemnăm ANRE să organizeze consultările în limita prevederilor stabilite de Legea 461 cu privire la piața produselor petroliere și să acționeze în mod transparent, obiectiv și realist”, se mai arată în declarație.

Ioniță, despre noul proiect ANRE: Absolut ilegal, cu toate elementele unei crime economice. CNA și PG să verifice

#ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.