Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Midad Energy din Arabia Saudită a devenit unul dintre principalii concurenţi la cumpărarea activelor internaţionale ale gigantului petrolier rus Lukoil, profitând de legăturile politice strânse cu Moscova şi Washingtonul, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, potrivit Agerpres.

Activele internaţionale ale Lukoil, a căror valoare este estimată la 22 de miliarde de dolari şi care includ câmpuri petrolifere, rafinării şi mii de staţii de alimentare din întreaga lume, au atras oferte de la aproximativ o duzină de investitori, inclusiv giganţii petrolieri americani Exxon Mobil şi Chevron şi firma de capital privat Carlyle. Lukoil vrea să-şi vândă operaţiunile din străinatate după ce acestea au fost afectate de sancţiunile americane impuse în octombrie, menite să pună presiune asupra Rusiei, astfel încât Moscova să pună capăt războiului din Ucraina.

Directorul general de la Midad Energy, Abdulelah Al-Aiban, este fratele puternicului consilier saudit pentru securitate naţională, Musaed Al-Aiban, care a participat la discuţiile de pace dintre SUA şi Rusia din Arabia Saudită în februarie. Tatăl lor, Mohamed Al-Aiban, a fost primul şef al serviciilor de informaţii al Arabiei Saudite.

Midad Energy, parte a Midad Holding, o filială a Al Fozan Holding, cu sediul în Al Khobar, are o strategie ambiţioasă de expansiune, o dovadă în acest sens fiind un acord de 5,4 miliarde de dolari convenit cu Algeria în luna octombrie.

Sursele citate de Reuters a dezvăluit că Midad Energy intenţionează să lanseze o ofertă compusă în întregime din numerar pentru activele Lukoil, fondurile urmând să fie păstrate în escrow până la ridicarea sancţiunilor asupra companiei ruse. Acordul ar putea implica companii americane, a adăugat una dintre surse.

Trezoreria SUA a blocat deja alţi doi ofertanţi – traderul Gunvor şi banca americană Xtellus Partners – să cumpere active Lukoil, ceea ce scoate în evidenţă obstacolele geopolitice în calea unei tranzacţii.

Oferta Midad Energy vine în contextul intensificării cooperări economice între SUA şi Arabia Saudită sub preşedintele american Donald Trump, după decenii de legături energetice şi de securitate. Numai în 2025, Riadul şi Washingtonul au semnat acorduri care vizează apărarea, energia şi tehnologia, Arabia Saudită promiţând investiţii de până la 1.000 de miliarde de dolari.