Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Republicii Moldova urmează să aprobe proiectul de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2026 a cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede alocarea unei sume totale de 56,4 milioane de lei, bani care vor fi direcționați către 56 de organizații internaționale și regionale, în baza angajamentelor asumate de statul moldovean prin tratate și acorduri ratificate

Lista este structurată în două categorii distincte. Pentru patru organizații parlamentare internaționale sunt prevăzute alocații în valoare de 1,8 milioane de lei, în timp ce pentru 52 de organizații internaționale și regionale sunt planificate 54,6 milioane de lei, adică aproape 97% din suma totală prevăzută pentru 2026

Cele mai mari cotizații urmează să fie achitate către Consiliul Europei, unde contribuția totală, inclusiv cele voluntare, ajunge la 10,68 milioane de lei. O sumă de 5,41 milioane de lei este destinată Organizația Națiunilor Unite, iar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare va primi aproape 4,93 milioane de lei. Printre contribuțiile mari se mai numără cele către Comisia Dunării, în valoare de 3,56 milioane de lei, Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM, cu peste 2,22 milioane de lei, precum și Organizația Internațională a Francofoniei, care va beneficia de 2,04 milioane de lei

Pe listă se mai regăsesc contribuții către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Mondială a Sănătății, Curtea Penală Internațională, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, INTERPOL, Tratatul Comunității Energetice, precum și către structuri internaționale din domeniul poștal, telecomunicații, aviație civilă, standardizare și transport feroviar

Nota de fundamentare arată că alocațiile pentru 2026 sunt cu aproximativ 4,4% mai mari față de cele aprobate pentru anul 2025, creșterea fiind determinată de majorarea cotizațiilor în cadrul unor organizații internaționale și de fluctuațiile cursului valutar. În același timp, numărul total al organizațiilor finanțate se reduce cu trei față de anul precedent, ceea ce a permis economii parțiale redirecționate pentru acoperirea creșterilor de costuri.