Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rafinăria NIS de la Pančevo urmează să își reia activitatea în jurul datei de 16 ianuarie, după ce primul transport de țiței destinat companiei petroliere sârbe a ajuns, marți, în sistemul croat de conducte JANAF, la aproape 100 de zile de la întreruperea livrărilor. Informația a fost confirmată de ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, citată de CEE Energy News.

Potrivit oficialului sârb, livrările de țiței vor continua pe parcursul acestei săptămâni, iar primele volume de motorină produse la rafinăria din Pančevo ar urma să fie puse pe piață în jurul datelor de 26–27 ianuarie. După primele 85.000 de tone de petrol livrate, autoritățile se așteaptă ca săptămâna viitoare să mai sosească încă 35.000–45.000 de tone, la care se adaugă stocurile existente din producția internă, estimate la aproximativ 120.000 de tone. Aceste cantități ar urma să asigure funcționarea rafinăriei inclusiv după data de 23 ianuarie.

Ministrul a precizat că sunt în desfășurare discuții între Gazprom Neft și MOL privind achiziția participației rusești în cadrul NIS, negocieri la care participă și statul sârb. Totodată, Serbia își exprimă interesul de a proteja această infrastructură energetică strategică și nu exclude posibilitatea majorării participației sale în companie.

În paralel, autoritățile de la Belgrad așteaptă ca OFAC să prelungească din nou licența de operare a NIS. Potrivit Dubravkăi Đedović Handanović, pentru această prelungire, partea americană ar urma să analizeze bazele contractuale ale tranzacției, iar după finalizarea primelor negocieri dintre MOL și Gazprom Neft va fi solicitată oficial extinderea licenței până la încheierea acordurilor finale.