“Rusia dă totul pentru front”, chiar şi copii. Preţul plătit pentru războiul din Ucraina se vede pe piaţa muncii

În Rusia, autoritățile au adoptat măsuri care indică o schimbare spre politici conservatoare și militarizare. Președintele Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică procedurile de naturalizare pentru cetățenii din Republica Moldova, Bielorusia și Kazahstan. Aceasta este o mișcare surprinzătoare, dată fiind starea de tensiune în creștere și criza economică care afectează țara.

Pe frontul intern, Rusia se confruntă cu o criză a forței de muncă, provocată de recrutarea masivă pentru războiul din Ucraina și de emigrarea a sute de mii de cetățeni. Penuria este atât de acută încât autoritățile au recurs la recrutarea adolescenților, bătrânilor și chiar pușcăriașilor pentru a acoperi deficitul de muncitori.

Această schimbare în piața muncii rusă aduce beneficii pentru angajați, în sensul creșterii salariilor, dar aduce și provocări, precum creșterea accidentelor de muncă și presiuni sporite asupra lucrătorilor pentru a lucra în ritmuri „stahanoviste”, reflectând o întoarcere la practici de dinaintea epocii contemporane.

Mai mult, Rusia pare să-și revizuiască politica de cetățenie și de integrare, încercând să consolideze legăturile cu alte state foste sovietice, într-un context geopolitic marcat de tensiuni și schimbări majore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#front #angajati #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic maghiar MOL este interesat să cumpere activele internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, aflat sub sancțiuni americane, au declarat pentru REUTERS trei surse familiare cu negocierile. Compania se alătură astfel listei tot mai lungi de potențiali cumpărători care încearcă să preia activele pe care Lukoil este obligată să le vândă până la termenul-limită impus de Washington, 13 decembrie.

Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva celui mai mare producător privat de petrol din Rusia în luna octombrie, în încercarea de a crește presiunea asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Ca urmare, Lukoil a anunțat că își va ceda activele din afara Rusiei și poartă discuții cu Exxon Mobil, Chevron, dar și cu investitori din Orientul Mijlociu, după ce SUA au respins oferta traderului elvețian Gunvor.

Divizia internațională a Lukoil, cu sediul la Viena, deține rafinării în mai multe state europene, participații în zăcăminte petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak și Mexic, precum și sute de stații de alimentare la nivel global. Potrivit uneia dintre surse, MOL este interesată atât de rafinăriile și benzinăriile Lukoil din Europa, cât și de participațiile în proiectele de extracție din Kazahstan și Azerbaidjan.

Sursele au solicitat anonimatul din cauza sensibilității discuțiilor. Departamentul Trezoreriei SUA a refuzat să comenteze, iar MOL și Casa Albă nu au oferit reacții imediate.

Una dintre surse afirmă că premierul ungar Viktor Orbán, un aliat apropiat al președintelui american Donald Trump, a discutat planurile MOL în cadrul întâlnirii pe care cei doi lideri au avut-o în noiembrie. Vizita i-a adus Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile americane, permițându-i să continue importurile de petrol și gaz rusesc.

Ungaria rămâne puternic dependentă de energia rusească, iar Orbán, aflat la putere de 15 ani, încearcă să mențină relații bune atât cu Moscova, cât și cu Washingtonul. MOL urmărește, de asemenea, preluarea companiei petroliere sârbe NIS, controlată de Rusia și aflată la rândul ei sub sancțiuni americane.