“Rusia dă totul pentru front”, chiar şi copii. Preţul plătit pentru războiul din Ucraina se vede pe piaţa muncii

În Rusia, autoritățile au adoptat măsuri care indică o schimbare spre politici conservatoare și militarizare. Președintele Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică procedurile de naturalizare pentru cetățenii din Republica Moldova, Bielorusia și Kazahstan. Aceasta este o mișcare surprinzătoare, dată fiind starea de tensiune în creștere și criza economică care afectează țara.

Pe frontul intern, Rusia se confruntă cu o criză a forței de muncă, provocată de recrutarea masivă pentru războiul din Ucraina și de emigrarea a sute de mii de cetățeni. Penuria este atât de acută încât autoritățile au recurs la recrutarea adolescenților, bătrânilor și chiar pușcăriașilor pentru a acoperi deficitul de muncitori.

Această schimbare în piața muncii rusă aduce beneficii pentru angajați, în sensul creșterii salariilor, dar aduce și provocări, precum creșterea accidentelor de muncă și presiuni sporite asupra lucrătorilor pentru a lucra în ritmuri „stahanoviste”, reflectând o întoarcere la practici de dinaintea epocii contemporane.

Mai mult, Rusia pare să-și revizuiască politica de cetățenie și de integrare, încercând să consolideze legăturile cu alte state foste sovietice, într-un context geopolitic marcat de tensiuni și schimbări majore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#front #angajati #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.