“Rusia dă totul pentru front”, chiar şi copii. Preţul plătit pentru războiul din Ucraina se vede pe piaţa muncii

În Rusia, autoritățile au adoptat măsuri care indică o schimbare spre politici conservatoare și militarizare. Președintele Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică procedurile de naturalizare pentru cetățenii din Republica Moldova, Bielorusia și Kazahstan. Aceasta este o mișcare surprinzătoare, dată fiind starea de tensiune în creștere și criza economică care afectează țara.

Pe frontul intern, Rusia se confruntă cu o criză a forței de muncă, provocată de recrutarea masivă pentru războiul din Ucraina și de emigrarea a sute de mii de cetățeni. Penuria este atât de acută încât autoritățile au recurs la recrutarea adolescenților, bătrânilor și chiar pușcăriașilor pentru a acoperi deficitul de muncitori.

Această schimbare în piața muncii rusă aduce beneficii pentru angajați, în sensul creșterii salariilor, dar aduce și provocări, precum creșterea accidentelor de muncă și presiuni sporite asupra lucrătorilor pentru a lucra în ritmuri „stahanoviste”, reflectând o întoarcere la practici de dinaintea epocii contemporane.

Mai mult, Rusia pare să-și revizuiască politica de cetățenie și de integrare, încercând să consolideze legăturile cu alte state foste sovietice, într-un context geopolitic marcat de tensiuni și schimbări majore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#front #angajati #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.