“Rusia dă totul pentru front”, chiar şi copii. Preţul plătit pentru războiul din Ucraina se vede pe piaţa muncii

În Rusia, autoritățile au adoptat măsuri care indică o schimbare spre politici conservatoare și militarizare. Președintele Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică procedurile de naturalizare pentru cetățenii din Republica Moldova, Bielorusia și Kazahstan. Aceasta este o mișcare surprinzătoare, dată fiind starea de tensiune în creștere și criza economică care afectează țara.

Pe frontul intern, Rusia se confruntă cu o criză a forței de muncă, provocată de recrutarea masivă pentru războiul din Ucraina și de emigrarea a sute de mii de cetățeni. Penuria este atât de acută încât autoritățile au recurs la recrutarea adolescenților, bătrânilor și chiar pușcăriașilor pentru a acoperi deficitul de muncitori.

Această schimbare în piața muncii rusă aduce beneficii pentru angajați, în sensul creșterii salariilor, dar aduce și provocări, precum creșterea accidentelor de muncă și presiuni sporite asupra lucrătorilor pentru a lucra în ritmuri „stahanoviste”, reflectând o întoarcere la practici de dinaintea epocii contemporane.

Mai mult, Rusia pare să-și revizuiască politica de cetățenie și de integrare, încercând să consolideze legăturile cu alte state foste sovietice, într-un context geopolitic marcat de tensiuni și schimbări majore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#front #angajati #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 2.500 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Datele au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală, după ce joi, 14 august, a expirat termenul-limită pentru înregistrare.

Astfel, numărul total al persoanelor înregistrate este de 2.606. Cei mai mulți solicitanți, 1.399 la număr, sunt din Statele Unite ale Americii. Top-ul este urmat de Canada, unde 682 de cetățeni s-au înregistrat.

Urmează Suedia, cu 166 de înregistrări, Finlanda – 121, Norvegia – 109, Australia – 57, Islanda – 38, Japonia – 14, Republica Correa – 13 și Noua Zeelandă cu 7 înregistrări.

Conform procedurii, CEC urmează să desfășoare etapa de verificare și confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență, prin verificarea identității alegătorilor înregistrați.

„Această procedură este efectuată pe baza comparării/potrivirii semnalmentelor faciale de pe fotografia atașată de alegător cu poza de pe actul de identitate din fotografia atașată și cu cea mai recentă fotografie a alegătorului din Registrul de stat al populației.
În procesul de verificare a identității, organul electoral poate să notifice alegătorul să actualizeze parțial sau în întregime datele, pentru a face posibilă identificarea. Actualizarea datelor poate fi efectuată cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre rezultatul verificării, alegătorul va fi notificat prin mesaj expediat la adresa electronică indicată, cu explicarea, după caz, a condițiilor ce nu au făcut posibilă identificarea”, informează autoritatea.

La scrutinul din 2024, 1986 de alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Metoda alternativă a fost posibilă doar în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Islanda și Finlanda.