Rusia își crește cheltuielile militare la un nou record: războiul va costa 142 miliarde de dolari în 2025

Guvernul Rusiei se pregătește să crească din nou semnificativ cheltuielile bugetare pentru armată, acoperind costurile războiului din Ucraina, care a ajuns deja să îi coste pe contribuabilii ruși 22 trilioane de ruble.

În 2025, bugetul federal va aloca un record de 13,2 trilioane de ruble (aproximativ 142 miliarde de dolari) pentru apărarea națională, conform unui proiect de lege privind bugetul, citat de Bloomberg. Aceasta reprezintă o creștere de 22% față de 2024 și de două ori mai mult față de 2023, când cheltuielile militare au fost de 6,8 trilioane de ruble. Comparativ cu anul 2021, înainte de război, cheltuielile au crescut de aproape patru ori.

Bugetul militar va reprezenta 6,2% din PIB-ul național, un nivel similar cu cel al dictaturilor militare din Africa, cum ar fi Sudanul de Sud. Aproximativ 30% din bugetul federal va fi direcționat către armată, un procent fără precedent de la sfârșitul Uniunii Sovietice.

De asemenea, aproape fiecare al treilea ruble din buget – 12,9 trilioane în total – va fi cheltuit pe capitole clasificate, al căror volum va crește cu 16% față de anul curent. În plus, 3,5 trilioane de ruble vor fi alocate pentru „securitatea națională”, incluzând bugetele pentru poliție, Rosgvardia, comitetele de investigație și alte agenții de forță. În total, armata și forțele de ordine vor consuma 40% din bugetul federal, adică 16,7 trilioane de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.