Rusia pompează 40% din buget în armată și poliție: cheltuieli record pentru 2026

Rusia intenționează să aloce în 2026 aproape 40% din buget pentru finanțarea armatei, poliției și serviciilor de securitate, potrivit proiectului federal de buget pentru perioada 2026–2028, prezentat luni în Duma de Stat.

Cheltuielile pentru capitolul „Apărare națională” sunt estimate la 12,93 trilioane ruble, cu 325 miliarde mai mult decât cifra prezentată săptămâna trecută de Ministerul Finanțelor. În total, împreună cu alocările pentru „Securitate națională”, Moscova va direcționa 16,84 trilioane ruble către structurile de forță, echivalentul a 38% din toate cheltuielile publice.

Documentul relevă că 84% din bugetul apărării, adică 10,85 trilioane ruble, este clasificat. În ansamblu, în 2026, autoritățile plănuiesc să păstreze secrete cheltuieli în valoare de 12,71 trilioane ruble (28,8% din total), față de 13,08 trilioane ruble (31,5%) în 2025.

Cabinetul de Miniștri a aprobat săptămâna trecută proiectul de buget, principala noutate fiind intenția de a majora Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) la 22% din 2026, pentru a finanța suplimentar armata și poliția.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ermata #buget #cheltuieli #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană ia în considerare lansarea unei etape noi în procesul de extindere, prin începerea lucrărilor tehnice de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova, chiar și în absența unui acord unanim al celor 27 de state membre. Informația a fost publicată de Financial Times, citat de RBKUkraine.

Atât Ucraina, cât și Moldova au depus cereri de aderare în 2022, iar anul trecut au deschis oficial negocierile de aderare. Totuși, următorul pas – deschiderea capitolelor de negociere – este blocat de veto-ul Budapestei, care se opune avansării procesului.

Comisia Europeană propune ajustarea regulilor interne pentru a permite lansarea lucrărilor tehnice pe mai multe clustere, chiar fără o decizie formală. Măsura ar permite avansarea reformelor și alinierea legislației de la Chișinău și Kiev la standardele europene.

Liderii europeni vor discuta această chestiune pe 1 octombrie, la Copenhaga. A doua zi, la reuniune se vor alătura și reprezentanți ai țărilor vecine, inclusiv Ucraina și Moldova.

Vicepremierul pentru Integrare Europeană al Ucrainei, Taras Kachka, a declarat pentru Financial Times că speră în continuare ca Budapesta să accepte ridicarea blocajului. El a subliniat însă că propunerea instituțiilor UE și a statelor membre de a începe lucrările tehnice este un pas important și apreciat la Kiev.

„În teorie, un cluster poate fi deschis și închis într-o singură zi, dacă Ungaria ridică veto-ul”, a declarat un diplomat european.

Oficialii avertizează că lipsa recunoașterii publice a eforturilor ar putea descuraja reformele dureroase necesare pentru aderare. Totuși, suspendarea procesului ar fi o amenințare și mai mare pentru stabilitatea democratică a celor două state.

Președintele Consiliului European, António Costa, explorează ideea schimbării cadrului de negociere, însă pentru aceasta este necesară unanimitatea – inclusiv acordul Ungariei – ceea ce face scenariul dificil de realizat.

Potrivit datelor Eurobarometru din primăvara 2025, 60% dintre cetățenii europeni susțin statutul de candidat al Ucrainei, în timp ce 34% se opun.