Rusia preferă să reducă producția de țiței în loc să-l vândă statelor care plafonează prețul

Rusia nu intenţionează să livreze ţiţei sau produse petroliere statelor care implementează un plafon de preţ, a reafirmat luni vicepremierul rus Alexander Novak, transmite Bloomberg.

În schimb, aceasta va redirecţiona livrările sale de petrol „partenerilor orientaţi către piaţă” sau va reduce producţia, a informat oficialul rus, într-un comunicat.

Novak a reafirmat astfel poziţia ţării sale în contextul în care ţările din G7 intenţionează să anunţe miercuri la ce nivel vor stabili un plafon de preţ pentru ţiţeiul rusesc. Plafonarea, sprijinită şi de Uniunea Europeană, va interzice companiilor să furnizeze servicii, inclusiv transport şi asigurări, pentru livrările de petrol rusesc oriunde în lume, dacă nu este vândut sub pragul convenit.

UE intenţionează să interzică din 5 decembrie importurile de ţiţei rusesc transportat pe mare şi achiziţiile de produse petroliere din Rusia din 5 februarie. SUA şi Marea Britanie au transmis companiilor lor că vor beneficia de o perioadă de graţie, până în 19 ianuarie, pentru a primi navele ruseşti de transport, cu condiţia ca marfa să fi fost încărcată înainte de intrarea în vigoare a plafonării.

Plafonarea preţului va duce la un declin al investiţiilor şi un „potenţial” deficit în livrările de petrol când un astfel de mecanism este aplicat, susţine Novak.

#titei #plafonare #pret #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .