Rusia preferă să reducă producția de țiței în loc să-l vândă statelor care plafonează prețul

Rusia nu intenţionează să livreze ţiţei sau produse petroliere statelor care implementează un plafon de preţ, a reafirmat luni vicepremierul rus Alexander Novak, transmite Bloomberg.

În schimb, aceasta va redirecţiona livrările sale de petrol „partenerilor orientaţi către piaţă” sau va reduce producţia, a informat oficialul rus, într-un comunicat.

Novak a reafirmat astfel poziţia ţării sale în contextul în care ţările din G7 intenţionează să anunţe miercuri la ce nivel vor stabili un plafon de preţ pentru ţiţeiul rusesc. Plafonarea, sprijinită şi de Uniunea Europeană, va interzice companiilor să furnizeze servicii, inclusiv transport şi asigurări, pentru livrările de petrol rusesc oriunde în lume, dacă nu este vândut sub pragul convenit.

UE intenţionează să interzică din 5 decembrie importurile de ţiţei rusesc transportat pe mare şi achiziţiile de produse petroliere din Rusia din 5 februarie. SUA şi Marea Britanie au transmis companiilor lor că vor beneficia de o perioadă de graţie, până în 19 ianuarie, pentru a primi navele ruseşti de transport, cu condiţia ca marfa să fi fost încărcată înainte de intrarea în vigoare a plafonării.

Plafonarea preţului va duce la un declin al investiţiilor şi un „potenţial” deficit în livrările de petrol când un astfel de mecanism este aplicat, susţine Novak.

#titei #plafonare #pret #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.