„Rusia „salvează” Transnistria de la colaps”: Ar oferi 50 de milioane de dolari pentru gaz. Chișinăul acceptă sau nu

Regiunea transnistreană urmează să primească câte 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi, pentru a repune în funcție industria. Metanul va fi achiziționat din cei 50 de milioane de dolari pe care Federația Rusă este dispusă să-i ofere sub formă de împrumut sau ajutor umanitar. Gazul va fi achitat prin Dubai, care va direcționa plățile către compania maghiară MET. Surse din stânga Nistrului au declarat pentru BANI.MD că în câteva ore MET va semna un contract cu Moldovagaz, care va livra metan către Tiraspoltransgaz. Prețul gazului este cel de pe bursă, respectiv din cei 50 de milioane de dolari s-ar cumpăra volume suficiente până la începutul lunii martie.

Guvernul de la Chișinău va trebui să confirme sau nu livrarea printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale, care urmează să se desfășoare astăzi.

În paralel, Uniunea Europeană a promis un ajutor de 60 de milioane de dolari pentru regiunea transnistreană, însă acesta vine cu anumite condiționalități. Printre cerințele Bruxelles-ului se numără: respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în stânga Nistrului, cu un plan aprobat de comun acord cu Guvernul Republicii Moldova, ajustarea treptată a tarifelor la prețurile de piață.

Totodată, consumatorii industriali sunt excluși din pachetul de sprijin financiar al UE, iar companiile exportatoare din Transnistria vor fi obligate să achite energia la prețurile de piață.

Într-o postare pe Facebook, premierul Dorin Recean susține că: „Noi permitem acest tranzit, iar Tiraspolul va întreprinde câteva acțiuni care să demonstreze deschidere: eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă, scoaterea posturilor de control instalate în 2022 (33, dintre care 11 încă sunt active)”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #ajutor #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.