„Rusia „salvează” Transnistria de la colaps”: Ar oferi 50 de milioane de dolari pentru gaz. Chișinăul acceptă sau nu

Regiunea transnistreană urmează să primească câte 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi, pentru a repune în funcție industria. Metanul va fi achiziționat din cei 50 de milioane de dolari pe care Federația Rusă este dispusă să-i ofere sub formă de împrumut sau ajutor umanitar. Gazul va fi achitat prin Dubai, care va direcționa plățile către compania maghiară MET. Surse din stânga Nistrului au declarat pentru BANI.MD că în câteva ore MET va semna un contract cu Moldovagaz, care va livra metan către Tiraspoltransgaz. Prețul gazului este cel de pe bursă, respectiv din cei 50 de milioane de dolari s-ar cumpăra volume suficiente până la începutul lunii martie.

Guvernul de la Chișinău va trebui să confirme sau nu livrarea printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale, care urmează să se desfășoare astăzi.

În paralel, Uniunea Europeană a promis un ajutor de 60 de milioane de dolari pentru regiunea transnistreană, însă acesta vine cu anumite condiționalități. Printre cerințele Bruxelles-ului se numără: respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în stânga Nistrului, cu un plan aprobat de comun acord cu Guvernul Republicii Moldova, ajustarea treptată a tarifelor la prețurile de piață.

Totodată, consumatorii industriali sunt excluși din pachetul de sprijin financiar al UE, iar companiile exportatoare din Transnistria vor fi obligate să achite energia la prețurile de piață.

Într-o postare pe Facebook, premierul Dorin Recean susține că: „Noi permitem acest tranzit, iar Tiraspolul va întreprinde câteva acțiuni care să demonstreze deschidere: eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă, scoaterea posturilor de control instalate în 2022 (33, dintre care 11 încă sunt active)”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #ajutor #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.