„Rusia „salvează” Transnistria de la colaps”: Ar oferi 50 de milioane de dolari pentru gaz. Chișinăul acceptă sau nu

Regiunea transnistreană urmează să primească câte 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi, pentru a repune în funcție industria. Metanul va fi achiziționat din cei 50 de milioane de dolari pe care Federația Rusă este dispusă să-i ofere sub formă de împrumut sau ajutor umanitar. Gazul va fi achitat prin Dubai, care va direcționa plățile către compania maghiară MET. Surse din stânga Nistrului au declarat pentru BANI.MD că în câteva ore MET va semna un contract cu Moldovagaz, care va livra metan către Tiraspoltransgaz. Prețul gazului este cel de pe bursă, respectiv din cei 50 de milioane de dolari s-ar cumpăra volume suficiente până la începutul lunii martie.

Guvernul de la Chișinău va trebui să confirme sau nu livrarea printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale, care urmează să se desfășoare astăzi.

În paralel, Uniunea Europeană a promis un ajutor de 60 de milioane de dolari pentru regiunea transnistreană, însă acesta vine cu anumite condiționalități. Printre cerințele Bruxelles-ului se numără: respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în stânga Nistrului, cu un plan aprobat de comun acord cu Guvernul Republicii Moldova, ajustarea treptată a tarifelor la prețurile de piață.

Totodată, consumatorii industriali sunt excluși din pachetul de sprijin financiar al UE, iar companiile exportatoare din Transnistria vor fi obligate să achite energia la prețurile de piață.

Într-o postare pe Facebook, premierul Dorin Recean susține că: „Noi permitem acest tranzit, iar Tiraspolul va întreprinde câteva acțiuni care să demonstreze deschidere: eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă, scoaterea posturilor de control instalate în 2022 (33, dintre care 11 încă sunt active)”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #ajutor #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.