„Rusia „salvează” Transnistria de la colaps”: Ar oferi 50 de milioane de dolari pentru gaz. Chișinăul acceptă sau nu

Regiunea transnistreană urmează să primească câte 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi, pentru a repune în funcție industria. Metanul va fi achiziționat din cei 50 de milioane de dolari pe care Federația Rusă este dispusă să-i ofere sub formă de împrumut sau ajutor umanitar. Gazul va fi achitat prin Dubai, care va direcționa plățile către compania maghiară MET. Surse din stânga Nistrului au declarat pentru BANI.MD că în câteva ore MET va semna un contract cu Moldovagaz, care va livra metan către Tiraspoltransgaz. Prețul gazului este cel de pe bursă, respectiv din cei 50 de milioane de dolari s-ar cumpăra volume suficiente până la începutul lunii martie.

Guvernul de la Chișinău va trebui să confirme sau nu livrarea printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale, care urmează să se desfășoare astăzi.

În paralel, Uniunea Europeană a promis un ajutor de 60 de milioane de dolari pentru regiunea transnistreană, însă acesta vine cu anumite condiționalități. Printre cerințele Bruxelles-ului se numără: respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în stânga Nistrului, cu un plan aprobat de comun acord cu Guvernul Republicii Moldova, ajustarea treptată a tarifelor la prețurile de piață.

Totodată, consumatorii industriali sunt excluși din pachetul de sprijin financiar al UE, iar companiile exportatoare din Transnistria vor fi obligate să achite energia la prețurile de piață.

Într-o postare pe Facebook, premierul Dorin Recean susține că: „Noi permitem acest tranzit, iar Tiraspolul va întreprinde câteva acțiuni care să demonstreze deschidere: eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă, scoaterea posturilor de control instalate în 2022 (33, dintre care 11 încă sunt active)”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #ajutor #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.