Rusia scrie istoria! Topul minciunilor pe care Putin le-a spus despre Moldova în conferința anuală

În cadrul conferinței anuale, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin s-a referit și la Republica Moldova. „Este una dintre cele mai sărace țări din Europa. Acum Ucraina este cea mai săracă. Dacă Moldova nu dorește să participe la procesul de integrare în spațiul post-sovietic, atunci așa să fie”.

Unde va merge Moldova cu produsele sale, în afară de noi? Susținătorii Ucrainei din UE nu permit produse din Ucraina să intre pe teritoriul lor.

Referindu-se la prețurile la gaz, Putin a spus că: „Moldova încearcă să urmeze exemplul Germaniei și să cumpere gaze nu din Rusia, plătind cu 30% mai mulți bani pentru asta. Dacă ai bani în plus, te rog”.

La 1 decembrie, Serviciul Federal pentru Supravegherea Sanitară și Fitosanitară din Rusia a impus embargo pentru fructele moldovenești.

În ceea ce privește gazul, Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

În prezent , tariful pentru consumatorii casnici este de 18,07 lei pentru metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.