Rușii au încercat să-l recruteze în armată pe fiul lui Aleksander Litvinenko, opozantul lui Putin ucis cu poloniu

05 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Fiul lui Aleksander Litvinenko, opozantul lui Vladimir Putin ucis cu poloniu la Londra, în 2006, a primit ordin de mobilizare în armata rusă. Recrutorii au venit la casa lui din Moscova, relatează The Guardian.

Anatoli Litvinenko, în vârstă de 28 de ani, a dezvăluit că a fost chemat să facă serviciul militar în Ucraina în urmă cu câteva săptămâni, de către soldați care păreau să nu cunoască istoria sa tragică cu regimul lui Vladimir Putin.

„Pe la jumătatea lunii octombrie, la aproape o lună după ce Putin a decretat mobilizarea parțială în Rusia, s-a auzit o bătaie la ușa apartamentului din Moscova, înregistrat ca reședința mea oficială”, a scris el duminică în The Observer, înainte de difuzarea unui nou serial de televiziune care spune povestea otrăvirii tatălui său de către asasinii ruși.

„Prietenii de familie care locuiesc acum acolo au deschis ușa și au dat peste doi ofițeri din administrația militară rusă, care i-au întrebat dacă sunt acasă. I-au informat că nu am mai fost acasă de peste 20 de ani”, a spus el.
Aleksander Litvinenko, fost ofiţer al serviciilor secrete ruse specializat în crima organizată, a devenit un opozant vocal al lui Vladimir Putin. El a murit în 2006, la câteva săptămâni după ce a băut ceai verde cu poloniu radioactiv la Hotelul Millenium din Londra, unde se întâlnise cu doi bărbați, Dmitri Kovtun și Andrei Lugovoi.

Anchetatorii britanici au găsit urme de poloniu la toate locurile din Londra pe unde trecuseră cei doi suspecţi, inclusiv în birouri, hoteluri, avioane şi la stadionul echipei de fotbal Arsenal.

Suspecţii au negat că l-ar fi otrăvit pe Litvinenko, iar Rusia a refuzat să-i extrădeze pentru a fi judecaţi.

De pe patul de moarte, fostul spion l-a acuzat pe Putin că a ordonat uciderea lui, însă Kremlinul a negat întotdeauna că a avut vreun rol.

Un judecător în cadrul anchetei britanice asupra acestui caz a concluzionat în 2016 că asasinarea lui Litvinenko a fost o operaţiune a FSB aprobată cel mai probabil de directorul de la acea vreme a instituţiei, Nikolai Patruşev, şi de Putin însuşi.

Iar în septembrie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că otrăvirea cu poloniu a lui Litvinenko „este imputabilă Rusiei”.

Dmitri Kovtun a murit de COVID-19, anul acesta.

Andrei Lugovoi este om de afaceri și membru al Parlamentului rus.

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 21:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 21:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania rusă Gazprom Neft a ajuns la un acord provizoriu pentru vânzarea pachetului său majoritar de acțiuni din rafinăriile petroliere sârbe NIS către grupul energetic ungar MOL, a anunțat luni ministrul Energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic.

Potrivit acesteia, tranzacția trebuie să fie aprobată de Office of Foreign Assets Control (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA care a impus sancțiuni NIS din cauza structurii sale de acționariat rusesc.

MOL a confirmat, într-un comunicat oficial, că a semnat un acord obligatoriu cu Gazprom Neft pentru achiziția participației de 56,16% deținute de compania rusă în NIS. Compania sârbă acoperă aproximativ 80% din piața carburanților din Serbia și controlează aproape jumătate din segmentul de retail.

Ministrul sârb al Energiei a precizat că parteneri din Emiratele Arabe Unite ar putea fi implicați în structura finală a tranzacției, în condițiile în care negocierile continuă până la termenul-limită de 24 martie. La rândul său, MOL a anunțat că poartă discuții cu ADNOC, compania națională de petrol a Emiratelor, pentru o posibilă participare minoritară în NIS.
Într-o declarație separată, Gazprom Neft a confirmat semnarea unui acord de intenție cu MOL pentru vânzarea participației din NIS, fără a menționa implicarea ADNOC.

Dubravka Djedovic Handanovic a subliniat că MOL va avea obligația contractuală de a menține funcționarea rafinăriei de la Pancevo, singura rafinărie din Serbia operată de NIS, la nivelurile anterioare de producție și de a majora capacitatea, dacă va fi necesar.

OFAC a impus sancțiuni NIS în luna octombrie, ca parte a măsurilor extinse împotriva sectorului energetic rus, pe fondul războiului din Ucraina. Aceste sancțiuni au dus la oprirea temporară a rafinăriei de la Pancevo și au generat îngrijorări privind aprovizionarea internă cu carburanți. Ulterior, NIS a beneficiat de o derogare temporară de la sancțiuni, valabilă până la 23 ianuarie.

În prezent, Gazprom deține 11,3% din acțiunile NIS, în timp ce Gazprom Neft controlează 44,9%. Statul sârb are o participație de 29,9%, restul acțiunilor fiind deținute de investitori minoritari și angajați.