Rușii au încercat să-l recruteze în armată pe fiul lui Aleksander Litvinenko, opozantul lui Putin ucis cu poloniu

Fiul lui Aleksander Litvinenko, opozantul lui Vladimir Putin ucis cu poloniu la Londra, în 2006, a primit ordin de mobilizare în armata rusă. Recrutorii au venit la casa lui din Moscova, relatează The Guardian.

Anatoli Litvinenko, în vârstă de 28 de ani, a dezvăluit că a fost chemat să facă serviciul militar în Ucraina în urmă cu câteva săptămâni, de către soldați care păreau să nu cunoască istoria sa tragică cu regimul lui Vladimir Putin.

„Pe la jumătatea lunii octombrie, la aproape o lună după ce Putin a decretat mobilizarea parțială în Rusia, s-a auzit o bătaie la ușa apartamentului din Moscova, înregistrat ca reședința mea oficială”, a scris el duminică în The Observer, înainte de difuzarea unui nou serial de televiziune care spune povestea otrăvirii tatălui său de către asasinii ruși.

„Prietenii de familie care locuiesc acum acolo au deschis ușa și au dat peste doi ofițeri din administrația militară rusă, care i-au întrebat dacă sunt acasă. I-au informat că nu am mai fost acasă de peste 20 de ani”, a spus el.
Aleksander Litvinenko, fost ofiţer al serviciilor secrete ruse specializat în crima organizată, a devenit un opozant vocal al lui Vladimir Putin. El a murit în 2006, la câteva săptămâni după ce a băut ceai verde cu poloniu radioactiv la Hotelul Millenium din Londra, unde se întâlnise cu doi bărbați, Dmitri Kovtun și Andrei Lugovoi.

Anchetatorii britanici au găsit urme de poloniu la toate locurile din Londra pe unde trecuseră cei doi suspecţi, inclusiv în birouri, hoteluri, avioane şi la stadionul echipei de fotbal Arsenal.

Suspecţii au negat că l-ar fi otrăvit pe Litvinenko, iar Rusia a refuzat să-i extrădeze pentru a fi judecaţi.

De pe patul de moarte, fostul spion l-a acuzat pe Putin că a ordonat uciderea lui, însă Kremlinul a negat întotdeauna că a avut vreun rol.

Un judecător în cadrul anchetei britanice asupra acestui caz a concluzionat în 2016 că asasinarea lui Litvinenko a fost o operaţiune a FSB aprobată cel mai probabil de directorul de la acea vreme a instituţiei, Nikolai Patruşev, şi de Putin însuşi.

Iar în septembrie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că otrăvirea cu poloniu a lui Litvinenko „este imputabilă Rusiei”.

Dmitri Kovtun a murit de COVID-19, anul acesta.

Andrei Lugovoi este om de afaceri și membru al Parlamentului rus.

#litvinenko #soldat #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.