S-a inițiat modificarea Constituției pentru a reforma justiția. Inițiativă, votată în prima lectură de 56 de deputați

16 Sept. 2021, 13:27
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Sept. 2021, 13:27 // Actual //  MD Bani

Deputații Parlamentului au inițiat astăzi procedura de modificare a Constituției în partea ce ține de reforma justiției. Este vorba de un proiect de lege privind numirea judecătorilor în funcție, imunitatea de care beneficiază aceștia, numirea președintelui interimar al CSJ, a vicepreședintelui etc. Inițiativa legislativă a fost votată cu 56 de voturi, în prima lectură, scrie Realitatea.md.

Proiectul se referă la termenul inițial de numire a judecătorilor și selectarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție și, totodată, concretizează rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenței și competențelor acestuia.

Una din intervențiile propuse se referă la excluderea termenului inițial de 5 ani de numire a judecătorilor, prevăzut la art. 116 din Constituție. Astfel, judecătorii instanțelor judecătorești ar urma să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM.

De asemenea, se urmărește uniformizarea procedurilor de numire a judecătorilor în toate instanțele judecătorești din țară, indiferent de nivelul acestora, inclusiv ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). Se propune ca judecătorii CSJ să fie numiți în funcție similar judecătorilor din curțile de apel și judecătorii, adică de către președintele Republicii Moldova la propunerea CSM și nu de către Parlament. Această modificare ar urma să reducă influența factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor.

„Respectiv, excluderea cerinței deținerii vechimii în funcția de judecător de cel puțin 10 ani de către președintele, vicepreședinții și judecătorii CSJ are ca scop obținerea calității de judecător la CSJ și a persoanelor cu o vechime în funcție alta decât cea de judecător, pentru excluderea corporativitații în cadrul CSJ”, se arată în nota informativă la proiect.

Totodată, proiectul vine cu o completare la reglementarea imunității funcționale a judecătorilor. Aceștia vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii.

De asemenea, se propune completarea Constituției cu un articol nou care va reglementa expres faptul că, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești.

Proiectul mai prevede excluderea procurorului general și a ministrului Justiției din componența CSM. Acesta va fi constituit din 12 membri: 6 membri din rândul judecătorilor și 6 – din rândul nonjudecătorilor, aleși de către Parlament.

O altă modificare propusă se referă la durata mandatului membrilor CSM, care va constitui 6 ani.

În partea ce ține de concretizarea atribuțiilor CSM, prin intermediul proiectului se propune stipularea expresă a faptului că CSM trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării și modificării bugetului de stat în partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare destinate instanțelor judecătorești și este în drept să prezinte amendamente la actele remise pentru consultare.

Proiectul de lege pentru modificarea Constituției a fost elaborat și aprobat de Guvern pe 30 septembrie 2020, fiind înregistrat la Parlamentul de legislatura a X-a pe 10 decembrie același an. Documentul a fost elaborat întru realizarea Planului Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Legea ar urma să intre în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 17:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Ian. 2026, 17:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ocupă locul 70 din 178 de țări în clasamentul global al statelor cu cei mai mulți cetățeni plecați peste hotare, potrivit unei analize realizate de Visual Capitalist, pe baza datelor Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Conform estimărilor pentru 2024, aproximativ 864 de mii de moldoveni trăiau în afara țării, ceea ce înseamnă că circa 28,5% din populația Republicii Moldova se aflau peste hotare. În clasament, Moldova este poziționată între Nicaragua, aflată pe locul 69, cu puțin peste 900 de mii de emigranți, și Croația, care ocupă locul 71, cu aproximativ 826 de mii de cetățeni plecați.

Primele poziții ale topului sunt dominate de statele cu populații foarte mari. India se află pe locul 1, cu peste 18 milioane de cetățeni stabiliți în străinătate, urmată de China (locul 2, 11,7 milioane) și Mexic (locul 3, 11,6 milioane). Ucraina ocupă locul 4, cu aproximativ 9,8 milioane de emigranți, iar Rusia se situează pe locul 5, cu peste 9,1 milioane de cetățeni care trăiesc în afara granițelor. România apare mult mai sus decât Moldova, pe locul 14 la nivel mondial, cu circa 4,58 milioane de români stabiliți peste hotare.

La polul opus al clasamentului se află statele cu cele mai mici diaspore din lume, în special microstate și țări insulare, unde numărul absolut al emigranților este foarte redus. Ultimele poziții sunt ocupate de teritorii precum Tuvalu, Nauru, Palau, San Marino sau Monaco, unde doar câteva mii sau chiar sute de persoane trăiesc în afara țării de origine, în principal din cauza populației totale foarte mici.

La nivel global, datele arată că peste 280 de milioane de persoane trăiesc în prezent în afara țării în care s-au născut, iar primele cinci state din clasament concentrează aproximativ o cincime din totalul emigranților din lume. Deși țările mari domină topul numeric, analiza arată că statele mici ies în evidență atunci când emigrația este raportată la populație, unele dintre ele având chiar peste jumătate dintre cetățeni stabiliți în afara granițelor.