S-a inițiat modificarea Constituției pentru a reforma justiția. Inițiativă, votată în prima lectură de 56 de deputați

Deputații Parlamentului au inițiat astăzi procedura de modificare a Constituției în partea ce ține de reforma justiției. Este vorba de un proiect de lege privind numirea judecătorilor în funcție, imunitatea de care beneficiază aceștia, numirea președintelui interimar al CSJ, a vicepreședintelui etc. Inițiativa legislativă a fost votată cu 56 de voturi, în prima lectură, scrie Realitatea.md.

Proiectul se referă la termenul inițial de numire a judecătorilor și selectarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție și, totodată, concretizează rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenței și competențelor acestuia.

Una din intervențiile propuse se referă la excluderea termenului inițial de 5 ani de numire a judecătorilor, prevăzut la art. 116 din Constituție. Astfel, judecătorii instanțelor judecătorești ar urma să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM.

De asemenea, se urmărește uniformizarea procedurilor de numire a judecătorilor în toate instanțele judecătorești din țară, indiferent de nivelul acestora, inclusiv ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). Se propune ca judecătorii CSJ să fie numiți în funcție similar judecătorilor din curțile de apel și judecătorii, adică de către președintele Republicii Moldova la propunerea CSM și nu de către Parlament. Această modificare ar urma să reducă influența factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor.

„Respectiv, excluderea cerinței deținerii vechimii în funcția de judecător de cel puțin 10 ani de către președintele, vicepreședinții și judecătorii CSJ are ca scop obținerea calității de judecător la CSJ și a persoanelor cu o vechime în funcție alta decât cea de judecător, pentru excluderea corporativitații în cadrul CSJ”, se arată în nota informativă la proiect.

Totodată, proiectul vine cu o completare la reglementarea imunității funcționale a judecătorilor. Aceștia vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii.

De asemenea, se propune completarea Constituției cu un articol nou care va reglementa expres faptul că, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești.

Proiectul mai prevede excluderea procurorului general și a ministrului Justiției din componența CSM. Acesta va fi constituit din 12 membri: 6 membri din rândul judecătorilor și 6 – din rândul nonjudecătorilor, aleși de către Parlament.

O altă modificare propusă se referă la durata mandatului membrilor CSM, care va constitui 6 ani.

În partea ce ține de concretizarea atribuțiilor CSM, prin intermediul proiectului se propune stipularea expresă a faptului că CSM trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării și modificării bugetului de stat în partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare destinate instanțelor judecătorești și este în drept să prezinte amendamente la actele remise pentru consultare.

Proiectul de lege pentru modificarea Constituției a fost elaborat și aprobat de Guvern pe 30 septembrie 2020, fiind înregistrat la Parlamentul de legislatura a X-a pe 10 decembrie același an. Documentul a fost elaborat întru realizarea Planului Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Legea ar urma să intre în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

#constitutie #votat #modificari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.