Asociațiile de turism acuză ministerul Culturii de lipsă de transparență

Hotărârea de Guvern cu privire la constituirea, organizarea și funcționarea Instituției Publice ,,Oficiul Național al Turismului” a trezit nemulțumirea Asociațiilor profesioniste din domeniul turismului. Membrii asociației acuză Guvernul de lipsă de transparență și comiterea unor ilegalități.

Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova și Asociația Națională a Turismului de Afaceri și Industrial „Pro Turism Moldova” au înaintat demersuri spre Guvern, prin care declară că proiectul a fost elaborat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova fără consultări publice transparente cu sectorul asociativ din industria turismului, documentul fiind public abia pe 3 martie curent. De asemenea, ei susțin că nu toate aspectele au fost clarificate.

Potrivit scrisorilor, documentul prezintă „discrepanțe mari între misiune, domeniile de activitate, angajamentele și organigrama viitorului Oficiu”. De asemenea, sunt promovate doar două forme de turism (intern și receptor), celelalte fiind neglijate.

Asociațiile solicită Guvernului urgentarea elaborării unui statut îmbunătățit pentru Oficiul Național de Turism cu participarea asociațiilor profesioniste de turism.

Totodată, ANTRIM spune că: „turismul receptor și intern reprezintă formele de turism de valoare pentru economia națională – or turismul receptor reprezintă export de servicii și bunuri, contribuie la balanța comercială de plăți și impactează alte câteva industrii conexe. Dezvoltarea turismului incoming(receptor) este recunoscută de toate statele destinații turistice ca fiind prioritară pentru Guvern. Odată dezvoltat turismul receptor, implicit dezvoltă turismul domestic, ceea ce s-a realizat prin eforturile ANTRIM, ale proiectelor donatorilor, în special USAID, în ultimii 8 ani (+84% creștere 2019 vs 2012) și $550 milioane în consumul local al străinilor nerezidenți (4,4% PIB)”, se arată în declarație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07.03.2023 Pro Turism Moldova by Realitatea.md on Scribd

Scrisoare ANTRIM Catre Prim Ministru (4) by Victor Ursu on Scribd

#oficiul national al turismului #ministerul culturii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.