Asociațiile de turism acuză ministerul Culturii de lipsă de transparență

Hotărârea de Guvern cu privire la constituirea, organizarea și funcționarea Instituției Publice ,,Oficiul Național al Turismului” a trezit nemulțumirea Asociațiilor profesioniste din domeniul turismului. Membrii asociației acuză Guvernul de lipsă de transparență și comiterea unor ilegalități.

Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova și Asociația Națională a Turismului de Afaceri și Industrial „Pro Turism Moldova” au înaintat demersuri spre Guvern, prin care declară că proiectul a fost elaborat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova fără consultări publice transparente cu sectorul asociativ din industria turismului, documentul fiind public abia pe 3 martie curent. De asemenea, ei susțin că nu toate aspectele au fost clarificate.

Potrivit scrisorilor, documentul prezintă „discrepanțe mari între misiune, domeniile de activitate, angajamentele și organigrama viitorului Oficiu”. De asemenea, sunt promovate doar două forme de turism (intern și receptor), celelalte fiind neglijate.

Asociațiile solicită Guvernului urgentarea elaborării unui statut îmbunătățit pentru Oficiul Național de Turism cu participarea asociațiilor profesioniste de turism.

Totodată, ANTRIM spune că: „turismul receptor și intern reprezintă formele de turism de valoare pentru economia națională – or turismul receptor reprezintă export de servicii și bunuri, contribuie la balanța comercială de plăți și impactează alte câteva industrii conexe. Dezvoltarea turismului incoming(receptor) este recunoscută de toate statele destinații turistice ca fiind prioritară pentru Guvern. Odată dezvoltat turismul receptor, implicit dezvoltă turismul domestic, ceea ce s-a realizat prin eforturile ANTRIM, ale proiectelor donatorilor, în special USAID, în ultimii 8 ani (+84% creștere 2019 vs 2012) și $550 milioane în consumul local al străinilor nerezidenți (4,4% PIB)”, se arată în declarație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07.03.2023 Pro Turism Moldova by Realitatea.md on Scribd

Scrisoare ANTRIM Catre Prim Ministru (4) by Victor Ursu on Scribd

#oficiul national al turismului #ministerul culturii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.