Scoici şi alge de mare în loc de orez, mango în loc de portocale. Agricultura este sub asediul secetei

27 Iul. 2023, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iul. 2023, 10:22 // Actual //  bani.md

Atât de multă apă de mare pă­trunde pe câmpurile de orez din re­giunea Deltei Ebro, Spania, încât unii fermieri se gândesc să înlocu­iască cel puţin o parte a plantaţiilor cu alge de mare şi moluşte.

Creşterea nivelului mării, peri­oa­dele de secetă şi valurile de căldură dau peste cap producţia de alimente din regiunea mediteraneană. În a­cest an, seceta prelungită şi căldura nău­citoare au afectat extrem produc­ţia agricolă, reducând randamentele şi împingând fermierii să se gân­deas­că la culturi mai rezistente, scrie The Wall Street Journal, citat de businessmagazin.ro.

Climatul se schimbă mai rapid în această regiune decât în majoritatea lo­curilor de pe Pământ. Problemele cu care se confruntă fermierii de acolo anunţă provocările viitoare legate de hrănirea unei planete mai fierbinţi.

„În unele zone, producţia de orez nu mai este posibilă“, arată Carles Ibanez Marti de la Eurecat, un cen­tru de cercetare din Barcelona. „A­dap­tarea are limitele ei, iar de la un a­numit punct trebuie să faci schim­bări“.

În regiunile producătoare de orez din nordul Italiei seceta a fost atât de năprasnică în acest an, încât unii fer­mieri au plantat deja soia în loc, aceas­ta necesitând mai puţină apă.

Oamenii de ştiinţă de la IRTA, in­stitutul pentru cercetare în dome­niul agroalimentar din Catalonia, ajută fermierii să se adapteze la schimbările climatice inclusiv prin studierea tipurilor de peşte, alge de mare şi moluşte, cele mai potrivite pentru a înlocui câmpurile de orez din zonă.

IRTA a dezvoltat de asemenea un nou soi de meri menit să facă faţă temperaturilor crescânde.

Unii fermieri încearcă să profite cât mai mult de pe urma schimbărilor climatice. În sudul Italiei, fermierii cultivă fructe tropicale ca mango. Culturile de fructe exotice s-au triplat în Itaia în ultimii cinci ani.

În nordul Italiei, vremea mai cal­dă a permis producţia pe scară largă de roşii şi ulei de măsline.

În Franţa, cultivatorii de viţă de vie caută metode de a-şi proteja pod­goriile. Unii permit ierbii să crească în jurul viţei de vie pentru a păstra umiditatea solului. Alţii caută să planteze soiuri rezistente la secetă şi căldură.

În acelaşi timp, seceta şi valurile de căldură îi determină pe specialişti să caute cele mai eficiente metode de protejare a solului, potrivit Deutsche Welle.

Plantele care cresc rapid pot ajuta la prevenirea afectării solului, cât şi la înlocuirea nutrientţilor pierduţi prin fixarea nitrogenului în sol.

O altă metodă de păstrare a umidităţii solului este aplicarea unui strat de compost la suprafaţă. O soluţie inspirată din natură este agrosilvicultura. Copacii nu numai că ajută la controlul erodării şi evaporării şi creează umbră, dar pot contribui şi la revitalizarea solurilor afectate de secetă.

Iar o comunitate globală în creştere de conservaţionişti caută în trecut soluţii, cum ar fi terasele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Apr. 2026, 16:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Apr. 2026, 16:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!