Se strânge lațul. Gazul s-a scumpit cu 200 USD în ianuarie. Guvernul va trebui să scoată bani din pușculiță

De la 1 ianuarie 2022 prețul gazelor importate de la Gazprom a crescut cu circa 200 de dolari pentru o mie de metri cubi, la 646 USD.

Surse din cadrul Moldovagaz, citate de mold-street.com, dar și din din cadrul Guvernului indică pentru decembrie 2021, un preț de import de aproape 460 de dolari pentru o mie de metri cubi.

În consecință putem afirma că de la 1 ianuarie 2022 Gazprom a majorat prețul gazelor nu cu 100 de dolari, ci cu circa 190 de dolari pentru o mie de metri cubi sau cu aproximativ 41%.

Partea bună este că în decembrie, prețul a fost aproape de costul mediu de import de 430 de dolari pentru o mie de metri cubi, inclus în tariful actual și respectiv nu ar trebui să apară probleme la plata facturii față de Gazprom.

Problema cea mare este cum va fi achitat gazul livrat de Gazprom în luna ianuarie, pentru că avem o creștere semnificativă și un preț de import cu peste 200 de dolari mai mare decât cel luat în calcul de ANRE la stabilirea tarifelor.

La un consum de circa 200 milioane metri cubi în luna ianuarie (fără regiunea transnistreană), apare o diferență de circa 40 milioane de dolari, bani pe care Modlovagaz va trebui să îi caute din alte părți. Cel mai probabil că iar va fi aplicată soluţia cu banii din bugetul de stat, aşa cum a fost în noiembrie 2021.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

Ulterior, la 26 noiembrie, Guvernul a alocat cei 1,3 miliarde de lei Energocom, care a preluat datoria Termoelectrica către Moldovagaz. Banii alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei furnizorului de căldură din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

Anterior, premierul Natalia Gavrilița a declarat într-o emisiune tv că Guvernul nu mai are de gând să soluțiozen problema de cash-flow a companiei Moldovagaz. „Este responsabilitatea Moldovagaz să asigure efectuarea achitărilor”.

#scumpire #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.