Șervețelul cu lacrimi de-ale lui Messi, după despărțirea de Barcelona, scos la vânzare. Cere o sumă uriașă

Leo Messi, în vârstă de 34 de ani, este o fabrică de bani! Fotbalistul, care a generat 23 de milioane de euro în doar 7 minute, după ce a ajuns la PSG, poate fi acum protagonist într-o altă afacere de succes. Șervețelul pe care l-a primit din partea soției, Antonela Roccuzzo la conferința „de adio” de la FC Barcelona a fost scos la vânzare.

La 8 august 2021, Messi a declarat oficial despărțirea de clubul blaugrana, moment emoționant în timpul căruia starul argentinian a și lăcrimat. Ei bine, obiectul a fost păstrat, se pare, și scos la vânzare acum pe platforma Mercado Libre pentru suma de un milion de dolari.

După ce a trecut peste emoții, multiplul câștigător al Balonului de Aur a oferit și primele declarații, la acel moment.

„Anul trecut știam ce voi spune, dar anul ăsta nu eram pregătit. Atât eu, cât și familia mea voiam să rămânem aici, să stăm acasă și să ne bucurăm de viața pe care o avem în Barcelona de atâția ani. Toți anii aceștia pe care i-am avut au fost extraordinari. Am fost toată viața mea aici, încă de când aveam 13 ani. După 21 de ani plec cu soția mea și cei 3 copii catalani-argentieni ai mei. Nu pot promite că nu mă voi întoarce pentru că aceasta este casa mea. Sunt total recunoscător tuturor coechipierilor, tuturor oamenilor, sunt atât de mulți oameni cărora vreau să le mulțumesc. Am dat totul pentru acest club încă din prima zi când am sosit și sunt atât de recunscător pentru toată dragostea pe care mi-au oferit-o oamenii”, a spus starul argentinian.

#servetel #milion #messii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.