Sirețeanu, la Reinvent Moldova: Pentru dezvoltarea finanțelor publice trebuie să devenim contribuabili conștienți

13 Feb. 2024, 15:48
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
13 Feb. 2024, 15:48 // Slider //  bani.md

Finanțele publice sunt vizibile în oricare dintre sectoarele și domeniile de activitate din jurul nostru. În cadrul inițiativei continue de a promova dezvoltarea și inovația în Republica Moldova, emisiunea „Reinvent Moldova”, moderată de Otilia Cotruța, abordează în această săptămână un subiect crucial pentru mediul de afaceri și societate în ansamblu: importanța conștiinței fiscale și a integrității contribuabililor.

Invitata ediției de marți, 13 februarie curent, este Veronica Sirețeanu, fostă ministră a Finanțelor, cu o experiență remarcabilă în domeniul finanțelor publice, manager de proiecte EDUFIN. Ex-ministra oferă perspective valoroase asupra modului în care responsabilitatea fiscală individuală și colectivă contribuie la consolidarea infrastructurii economice și la creșterea durabilă a țării.

Discuția subliniază necesitatea unei abordări pro-active și transparente în îndeplinirea obligațiilor fiscale, evidențiind legătura directă între conformitatea fiscală și capacitatea de a finanța servicii publice esențiale. Subiectele abordate în cadrul emisiunii de marți includ strategii pentru îmbunătățirea conformării fiscale în rândul populației, măsuri de încurajare a conformării fiscale și rolul oamenilor în optimizarea colectării și administrării veniturilor publice.

Această ediție își propune să stimuleze un dialog constructiv în rândul contribuabililor – persoane fizice și afaceri, a profesioniștilor din domeniul financiar și publicului larg, subliniind importanța unui angajament comun pentru sustenabilitatea financiară și dezvoltarea economică a Moldovei.

Emisiunea va fi difuzată în reluare miercuri, ora 19:00, și duminică la 15:00.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.