Spînu: Nu putem vorbi despre o integrare reală în UE dacă nu ne interconectăm prin drumuri, poduri

06 Sept. 2023, 05:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Sept. 2023, 05:43 // Actual //  bani.md

Ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Andrei Spînu, a vorbit la Digi24 despre proiectele de interconectare dintre țara sa și Uniunea Europeană, prin România. Chișinăul primește fonduri pentru proiecte de infrastructură, inclusiv construirea unor noi poduri peste Prut.

„Noi nu vedem un alt viitor al țării noastre în afara Uniunii Europene. Iar interconectarea infrastructurii e probabil cel mai rapid pas prin care putem ajunge de facto să fim interconectați”, a spus Andrei Spînu, într-un interviu pentru Digi24.ro.

El a adăugat că „interconectarea Moldovei cu România este de fapt interconectarea Moldovei cu Uniunea Europeană”.

„Vedem cozile care se creează la graniță, care îngreunează traficul de cetățeni și activitatea economică. Nu putem să vorbim despre o integrare reală în UE dacă nu ne interconectăm prin drumuri, poduri, cale ferată, porturi mai bine amenajate. Asta e soluția”, a continuat ministrul.

El a precizat că guvernele Repulicii Moldova și României trebuie să construiască cât mai multe poduri peste Prut.

„Vorbim de un pod nou la Ungheni, trebuie să modernizăm podul de la Sculeni, podul de la Leușeni, de la Giurgiulești. Asta este obligația noastră morală și geopolitică, să construim aceste interconectări cât mai rapid”, a continuat el.

O altă prioritate este o legătură între cele două țări pe autostradă. Totuși, în Republica Moldova nu există decât proiecte de autostradă care să lege Iașiul de Chișinău și apoi de Odesa, în Ucraina. Nu s-au făcut însă pași concreți încă.

Pe de altă parte, Republica Moldova este singura țară care nu este membru UE și care a fost inclusă într-un proiect european de interconectare, pentru care primește finațare de 2 miliarde de euro.

„Noi deja am aplicat împreună cu România și vom avea finanțare pentru podurile de peste Prut, 50% din costuri vor fi suportate din bani europeni”, a spus Spînu.

Ministrul a adăugat că în cadrul acestui proiect vrea să reabiliteze toate drumurile naționale din R. Moldova. De asemenea, este avută în vedere reabilitarea căilor ferate și trecerea de la ecartamentul sovietic la cel european.

„Prioritatea zero e să începem acum. Dacă suntem singuri nu vom reuși”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 15:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Ian. 2026, 15:05 // Actual //  Grîu Tatiana

Sporuri cu caracter specific pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național Anticorupție și Centrul Național de Management al Crizelor sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre care modifică cadrul de aplicare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din data de 19 ianuarie.

Potrivit proiectului, sporurile vor fi acordate personalului cu statut special implicat direct în activități speciale de investigații și urmărire penală, prevenirea și combaterea corupției, inclusiv a corupției sistemice și la nivel înalt, recuperarea bunurilor infracționale, precum și în managementul crizelor la nivel național.

„Modificările urmăresc corelarea și reflectarea, la nivel de normă secundară, a dreptului personalului cu competențe specifice de a beneficia de sporuri cu caracter specific, în limitele stabilite de lege”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, documentul subliniază că sporurile nu vor fi acordate automat, ci doar personalului antrenat nemijlocit în activitățile respective, în funcție de rolurile și responsabilitățile exercitate. „Sunt indicate funcțiile și criteriile pentru care urmează a fi achitat sporul cu caracter specific, în corespundere cu competențele deținute”, mai menționează Ministerul Finanțelor.

În paralel, proiectul prevede și majorarea plății compensatorii minime pentru angajații din sectorul bugetar de la 5 500 la 6 300 de lei, ca urmare a creșterii salariului minim pe țară începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura are scopul de a garanta un nivel minim de venit pentru personalul bugetar cu normă întreagă.

Impactul financiar al modificărilor este estimat la circa 293,4 milioane de lei anual, sumele fiind prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și se va aplica începând cu salarizarea aferentă lunii ianuarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!