Spînu: Nu putem vorbi despre o integrare reală în UE dacă nu ne interconectăm prin drumuri, poduri

06 Sept. 2023, 05:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Sept. 2023, 05:43 // Actual //  bani.md

Ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Andrei Spînu, a vorbit la Digi24 despre proiectele de interconectare dintre țara sa și Uniunea Europeană, prin România. Chișinăul primește fonduri pentru proiecte de infrastructură, inclusiv construirea unor noi poduri peste Prut.

„Noi nu vedem un alt viitor al țării noastre în afara Uniunii Europene. Iar interconectarea infrastructurii e probabil cel mai rapid pas prin care putem ajunge de facto să fim interconectați”, a spus Andrei Spînu, într-un interviu pentru Digi24.ro.

El a adăugat că „interconectarea Moldovei cu România este de fapt interconectarea Moldovei cu Uniunea Europeană”.

„Vedem cozile care se creează la graniță, care îngreunează traficul de cetățeni și activitatea economică. Nu putem să vorbim despre o integrare reală în UE dacă nu ne interconectăm prin drumuri, poduri, cale ferată, porturi mai bine amenajate. Asta e soluția”, a continuat ministrul.

El a precizat că guvernele Repulicii Moldova și României trebuie să construiască cât mai multe poduri peste Prut.

„Vorbim de un pod nou la Ungheni, trebuie să modernizăm podul de la Sculeni, podul de la Leușeni, de la Giurgiulești. Asta este obligația noastră morală și geopolitică, să construim aceste interconectări cât mai rapid”, a continuat el.

O altă prioritate este o legătură între cele două țări pe autostradă. Totuși, în Republica Moldova nu există decât proiecte de autostradă care să lege Iașiul de Chișinău și apoi de Odesa, în Ucraina. Nu s-au făcut însă pași concreți încă.

Pe de altă parte, Republica Moldova este singura țară care nu este membru UE și care a fost inclusă într-un proiect european de interconectare, pentru care primește finațare de 2 miliarde de euro.

„Noi deja am aplicat împreună cu România și vom avea finanțare pentru podurile de peste Prut, 50% din costuri vor fi suportate din bani europeni”, a spus Spînu.

Ministrul a adăugat că în cadrul acestui proiect vrea să reabiliteze toate drumurile naționale din R. Moldova. De asemenea, este avută în vedere reabilitarea căilor ferate și trecerea de la ecartamentul sovietic la cel european.

„Prioritatea zero e să începem acum. Dacă suntem singuri nu vom reuși”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 14:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Mart. 2026, 14:58 // Actual //  Ursu Victor

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește  aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!