Stabilitatea monedei euro zdruncinată de criză. Care este impactul pentru Republica Moldova

Moneda euro a coborât luni sub 0,99 dolari, pentru prima dată în aproape două decenii, în timp ce lira sterlină este în corzi, după ce decizia Rusiei de a opri livrarea gazelor prin principala sa conductă spre Europa a sporit temerile privind evoluţia preţurilor energiei şi a creşterii economice. Pentru Republica Moldova un euro slab înseamnă o presiune mai mică pe inflație, care la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 33,5%.

În tranzacțiile din Asia, moneda euro se tranzacţiona la 0,9880 dolari, cel mai scăzut nivel din 2002, în timp ce lira sterlină se tranzacționa la 1,4445 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Săptămâna aceasta vor avea lor reuniuni ale băncilor centrale, analiştii estimând o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază în Europa şi de 50 puncte de bază în Australia. De asemenea, luna aceasta Rezerva Federală a SUA (Fed) ar putea majora dobânda cu 75 puncte de bază, după publicarea datelor privind evoluţia solidă a pieţei forţei de muncă.

Valurile de căldură din Europa au afectat deja aprovizionarea cu energie şi sporesc temerile că vor exista perturbări în această iarnă, care vor afecta semnificativ activitatea economică. Acest lucru va avea un impact negativ asupra monedei unice.

În Republica Moldova moneda de referință este dolarul, însă cea dominantă este euro, deoarece 70% schimburile comerciale sunt cu statele din UE, tranzacțiile imobiliare sunt în euro și remitențele, la fel, sunt în euro.

Evoluția euro în raport cu leul moldovenesc 8 august – 8 septembrie

În prezent leul se întărește față de ambele valute și acest lucru ține de ecoul războiului din Ucraina. Populația de la începutul conflictului a cumpărat echivalentul a 500 mil. dolari și acum îi vinde. Or acest lucru și duce la aprecierea leului.

„Un leul puternic față de euro înseamnă produse mai ieftine din import și o presiune inflaționistă mai mică. Dacă leul nu era să fie atât de puternic inflația era să fie și mai mare. Două treimi în remitențe sunt în euro. Oamenii primesc în euro dar trebuie să cumpere în lei. Respectiv produsele care erau achiziționate anul trecut cu 100 euro acum sunt cumpărate cu 140 euro. Avem o depreciere a monedei euro fără precedent de 45%”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Cel mai mult de pe urma monedei unice mai slabe suferă industria construcțiilor, în condițiile în care apartamentele se vând în euro, iar procurările sunt făcute în lei. Respectiv dezvoltatorii încasează mai puține venituri. Pe de altă parte sunt puși în situația să majoreze și salariile pe fundalul scumpirilor. Astfel, companiile trec printr-un șoc fără precedent.

Pentru companiile importatoare un euro depreciat le este convenabil, deoarece prețurile nu cresc atât cât ar putea crește. Partea proastă este că toți care primesc euro fie remitențe fie vânzări au de pierdut

De la introducerea sa în circulație în 1999, moneda euro a petrecut foarte puțin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situație a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.

#leu #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.