Stabilitatea monedei euro zdruncinată de criză. Care este impactul pentru Republica Moldova

Moneda euro a coborât luni sub 0,99 dolari, pentru prima dată în aproape două decenii, în timp ce lira sterlină este în corzi, după ce decizia Rusiei de a opri livrarea gazelor prin principala sa conductă spre Europa a sporit temerile privind evoluţia preţurilor energiei şi a creşterii economice. Pentru Republica Moldova un euro slab înseamnă o presiune mai mică pe inflație, care la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 33,5%.

În tranzacțiile din Asia, moneda euro se tranzacţiona la 0,9880 dolari, cel mai scăzut nivel din 2002, în timp ce lira sterlină se tranzacționa la 1,4445 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Săptămâna aceasta vor avea lor reuniuni ale băncilor centrale, analiştii estimând o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază în Europa şi de 50 puncte de bază în Australia. De asemenea, luna aceasta Rezerva Federală a SUA (Fed) ar putea majora dobânda cu 75 puncte de bază, după publicarea datelor privind evoluţia solidă a pieţei forţei de muncă.

Valurile de căldură din Europa au afectat deja aprovizionarea cu energie şi sporesc temerile că vor exista perturbări în această iarnă, care vor afecta semnificativ activitatea economică. Acest lucru va avea un impact negativ asupra monedei unice.

În Republica Moldova moneda de referință este dolarul, însă cea dominantă este euro, deoarece 70% schimburile comerciale sunt cu statele din UE, tranzacțiile imobiliare sunt în euro și remitențele, la fel, sunt în euro.

Evoluția euro în raport cu leul moldovenesc 8 august – 8 septembrie

În prezent leul se întărește față de ambele valute și acest lucru ține de ecoul războiului din Ucraina. Populația de la începutul conflictului a cumpărat echivalentul a 500 mil. dolari și acum îi vinde. Or acest lucru și duce la aprecierea leului.

„Un leul puternic față de euro înseamnă produse mai ieftine din import și o presiune inflaționistă mai mică. Dacă leul nu era să fie atât de puternic inflația era să fie și mai mare. Două treimi în remitențe sunt în euro. Oamenii primesc în euro dar trebuie să cumpere în lei. Respectiv produsele care erau achiziționate anul trecut cu 100 euro acum sunt cumpărate cu 140 euro. Avem o depreciere a monedei euro fără precedent de 45%”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Cel mai mult de pe urma monedei unice mai slabe suferă industria construcțiilor, în condițiile în care apartamentele se vând în euro, iar procurările sunt făcute în lei. Respectiv dezvoltatorii încasează mai puține venituri. Pe de altă parte sunt puși în situația să majoreze și salariile pe fundalul scumpirilor. Astfel, companiile trec printr-un șoc fără precedent.

Pentru companiile importatoare un euro depreciat le este convenabil, deoarece prețurile nu cresc atât cât ar putea crește. Partea proastă este că toți care primesc euro fie remitențe fie vânzări au de pierdut

De la introducerea sa în circulație în 1999, moneda euro a petrecut foarte puțin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situație a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.

#leu #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.