Statistică alarmantă pentru Republica Moldova! Se moare pe capete: Numărul pensionarilor s-a redus

În prima lună a anului, Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) a anunțat că numărul pensionarilor din Republica Moldova a atins 674,8 mii. Comparativ cu anul anterior, numărul acestora a înregistrat o scădere de 783, în timp ce pensia medie a înregistrat o creștere de 520 de lei, ajungând la aproximativ 3.676 de lei.

Cei mai mulți pensionari – 528,6 mii – primesc pensie pentru limită de vârstă, beneficiind în medie de 3.683 de lei, în timp ce 98,8 mii de persoane primesc pensie de invaliditate, cu o medie de 2.451 de lei. Statisticile CNAS arată că unele categorii de lucrători din aviaţia civilă (449 de persoane) beneficiază de cele mai mari pensii, depășind 15.088 de lei, în timp ce pensiile minime pentru vechime în muncă sunt de 1.675 de lei.

La începutul acestui an, peste 84,5 mii de persoane primeau ajutoare sociale de stat, cu aproape 5,9 mii mai multe decât în anul precedent. Suma acestora variază între 1.274 și 1.781 de lei, fiind acordate în principal persoanelor cu dizabilităţi.

În ceea ce privește beneficiile pentru familii, mărimea prestaţiei unice pentru naşterea unui copil a crescut de la 10.068 la 10.932 de lei. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a mărimii pensiei minime pentru limită de vârstă, de la 2.278 la 2.620 de lei. Aceste schimbări reflectă ajustările semnificative în cadrul sistemului de pensii și asistență socială din Republica Moldova, având impact asupra nivelului de trai al beneficiarilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pensionari #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.